Finlanda nu va autoriza prezenţa armelor nucleare pe teritoriul său pe timp de pace. Anunțul tranșant a fost făcut vineri, 13 martie, de preşedintele țării, Alexander Stubb, venind ca o clarificare necesară după ce un proiect de lege anunțat de guvernul de la Helsinki a fost interpretat de Kremlin drept o „amenințare” directă.
Proiectul care a agitat Kremlinul
Totul a pornit la începutul lunii martie. Atunci, ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a anunţat că guvernul are în vedere o modificare legislativă importantă. se dorea crearea cadrului legal pentru, „în viitor, introducerea, transportul, livrarea sau deţinerea unei arme nucleare în Finlanda„, dacă aceasta „ar fi legată de apărarea militară a ţării”.
Rusia a reacţionat imediat și vehement. Moscova a susținut că Finlanda, proaspăt membru NATO, începe să „ameninţe” securitatea Federației Ruse. Cum vine asta, o țară cu o graniță atât de lungă cu Rusia să se gândească la așa ceva? Iar anunțul inițial al guvernului, e drept, a stârnit controverse serioase chiar în Finlanda din cauza lipsei de claritate.
Președintele Stubb intervine
În fața acestor tensiuni, președintele Alexander Stubb a decis să intervină pentru a limpezi apele. După o întâlnire cu liderii partidelor din parlament, șeful statului a fost cât se poate de clar.
„Finlanda nu are nevoie de arme nucleare pe timp de pace„, a declarat Stubb.
Într-o conferinţă de presă, acesta a ținut să sublinieze că lucrurile au fost interpretate greșit. „Nimeni nu a propus ca Finlanda să aducă arme nucleare pe teritoriul său sau să asigure tranzitul acestora pe timp de pace. Şi acesta este principiul fundamental faţă de care vom rămâne cu siguranţă angajaţi. Nu împărtăşesc opinia că acest lucru a semănat în vreun fel confuzie în dezbaterea internaţională”, a mai adăugat președintele finlandez.
Descurajarea, nu amenințarea
Dar atunci despre ce este vorba, până la urmă? Potrivit lui Stubb, reforma legislativă are ca scop alinierea la politica de descurajare a NATO. El a explicat mecanismul Alianței.
„Este vorba despre descurajarea nucleară. NATO are trei mijloace de descurajare: primul constă în forţele convenţionale, al doilea în rachete şi al treilea în arme nucleare„, a argumentat el. Scopul final nu este folosirea acestor capacități, ci simpla lor existență, pentru a preveni un atac. „Este vorba tocmai despre descurajare. O descurajare concepută astfel încât să nu fie niciodată necesar să fie folosită”, a conchis Stubb. Dar este suficientă această explicație pentru a calma spiritele la Moscova?
Finlanda a renunţat la politica sa de nealiniere militară, veche de decenii, atunci când a aderat la NATO în aprilie 2023 (o decizie istorică, de altfel), ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCumperi lemne la 200-450 de lei pe metru cub la recoltare. Ce verifici înainte să alegi oferta
News24Cum se verifică un produs cumpărat online, de la codul de bare la prețul din cele 30 de zile înaintea reducerii
Dolce SportRomânia trimite șapte gimnaști la Rotterdam pentru Mondialele din 17-25 octombrie
GetPonyFrançois Provost avertizează că normele europene ar adăuga cel puțin 3.000 de euro la prețul fiecărei mașini
BravonetKarl Bushby a revenit în Anglia după aproape 28 de ani de drum. Mai are aproximativ 400 de kilometri până acasă
LylaBăile cu gheață după sport pot calma durerea, dar pot limita dezvoltarea mușchilor dacă le folosești regulat
