Vâlcea: Unicitatea Patrimoniului Cultural UNESCO din Sudul României
Județul Vâlcea se distinge în sudul României prin două importante entități culturale incluse pe lista UNESCO: Mănăstirea Hurezi și ceramica de Horezu. Acestea reflectă valorile spirituale și tradițiile locale, fiind situate în zona Horezu, vestul județului.
Tradiții Păstorești și Meșteșuguri Locale
Depresiunea Horezu este caracterizată de așezări păstorești unde creșterea animalelor se îmbină cu meșteșugurile lemnului și olăritului. Comunele Bărbătești, Pietrari, Vaideeni, Costești, Tomșani, Măldărești și Slătioara se remarcă prin arhitectura specifică a caselor cu un etaj și fânețe întinse. Prof. Florin Epure, director al Direcției pentru Cultură Vâlcea, subliniază importanța pridvorului ca element arhitectural moștenit de la Mănăstirea Hurezi.
Mănăstirea Hurezi: O Capodoperă Brâncovenească
Mănăstirea Hurezi este singurul monument istoric din sud-estul țării inclus individual pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (1993). Construit între 1690-1709 de domnitorul Constantin Brâncoveanu ca necropolă domnească, acest lacaș de cult este apreciat pentru stilul brâncovenesc care combinăm tradiții autohtone cu influențe gotice moldovenești și elemente renascentiste.
Incinta mănastirii include Biserica mare la centru, chiliile pe latura nordică și turnurile clopotniță pe latura sudică. De asemenea, ansamblul mai cuprinde trapeza şi paraclisul „Naşterea Maicii Domnului”.
Pictura Murala Brâncovenească
Școala de pictură murală fondată la mănastire în secolul XVIII a avut un impact semnificativ asupra artei din regiune. Dr. Ioana Ene evidențiază inovațiile arhitecturale brâncovenești care au dus la o noua expresie stilisticã ce îmbină diverse influențe culturale.
Atmosfera artisticã din perioada respectivã era comparabilã cu cea a unei academii de artã datorită colaborării dintre cei mai renumiți zugravi ai vremii.
Ceramica de Horezu: Patrimoniu Cultural Imaterial
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu s-a dezvoltat intens meșteșugul olāritului în zonā; ceramica de Horezu fiind inclusǎ pe Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO în decembrie 2012. Aceasta s-a revitalizat printr-o execuție mai precisǎ şi o valoare artisticǎ crescutǎ a decorurilor pictate.
Deși meștegarii au fost izolați mult timp după 1990 într-un sat numit Olari, aceştia au reușit să-și construiască treptat un vad comercial inspirat din modelele altor comunităților artisanale precum Corund.
Ligia Rizea atrage atenția asupra proliferării kitsch-ului care amenință autenticitatea artei populare locale.
Oraşul Horezu continuǎ să fie o destinaţie turisticǎ popularǎ datorită comorilor sale artistice şi arhitecturale oferite atât de Mănāstirea Hurezi cât şi prin măiestria olārilor locali.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe față
Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente grave
News24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 lei
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027
