Iancu Nebunu – povestea tristă a singurului castelan din Vâlcea

Un cimitir uitat de la marginea Craiovei, situat în zona industrială și în apropierea unei foste instituții pentru bolnavi psihici, adăpostește mormântul lui Iancu Nebunu, un boier din familia Zătreanu. Acest loc a fost închis în anii ’60 și este marcat de o cruce de lemn deteriorată.

O poveste din secolul XIX

„Aici poate începe sau se poate sfârși una dintre poveștile vechi de două sute de ani. Sub o cruce putrezită, care odinioară purta numele lui Iancu Nebunu, am descoperit o fascinantă istorie legată de Vâlcea estică și valea Oltețului, zonă cu numeroase familii nobiliare,” afirmă Ion Șteflea, scriitor dedicat cercetării trecutului boieresc al României.

Iancu Zătreanu – un nume cu greutate

Povestea se desfășoară pe moșia familiei Zătreanu la începutul secolului XIX. Iancu Zătreanu era proprietar al unor terenuri agricole extinse și păduri. La doar 35 de ani, el provenea dintr-o familie boierească influentă care a contribuit semnificativ la istoria Țării Românești. Nicolae Iorga menționează această familie ca donatoare pentru ridicarea schitului Sfântul Nicolae din Olteni între anii 1568-1576.

Moștenirea familiei Zătreanu

Fiu al postelnicului Danciu Zătreanu și al Maricăi Dragoiești, vornicul Preda Zătreanu stăpânea moșia dintre Bălcești și Pârâieni la începutul secolului XVIII. În 1734, el a construit o biserică cu hramul Sfântul Nicolae pe moșia sa. Aceasta prezenta similitudini arhitecturale cu alte biserici importante din Râmnicu Vâlcea.

Crumble of the Family Legacy

„În urma morții lui Preda în 1740, moșia a fost împărțită între moștenitori,” explicând Ligia Rizea. Fratele său Radu a construit Cula Zătreanu lângă biserica menționată anterior.

Apoi însă au apărut problemele financiare pentru familia Zātreanilor.

Atracția vieții mondene

Iancu Nebunu s-a lățit spre viața extravagantelor curți domnești după mai multe vizite la București. „Atracția față de viața nocturnǎ şi jocurile de cărți l-au îndepǎrtat treptat pe Iancu,” adaugǎ Ion Șteflea.

Iancu studiasе avocatura la Viena şi era căsătorit cu Zița din Moldova; totuşi după zece ani s-a văzut nevoit să facǎ alegeri dificile care i-au afectat destinul familial şi financiar.

Iancu Zătreanu: O poveste tragică de dragoste și duel în Țara Românească

Intrigi și descoperiri la București

Într-o epocă marcată de pasiuni tumultoase, jupânița Zița Zătreanu, căsătorită cu un nepot al lui Caragea, începe să suspecteze că soțul ei, Iancu Zătreanu, are legături mai profunde cu Bucureștiul decât simplele afaceri ale moșiei. În încercarea de a descoperi adevărul, ea angajează spioni care să-i aducă informații despre activitățile acestuia. Aflând despre infidelitatea lui Iancu, Zița îl informează pe soțul ei despre trădare.

Duel fatal și dispariția jupânitei

Iancu este prins într-o situație compromițătoare și provocat la duel – unul dintre primele cazuri documentate din Țara Românească în care se folosesc pistoale. Duelul se finalizează tragic pentru soțul înșelat, care își pierde viața. Între timp, jupânița dispare fără urmă; speculațiile variază între exil forțat sau o răzbunare din partea apropiaților victimei.

Calea spre autodistrugere

După incidentul dramatic, Iancu se retrage la moșia sa din Vâlcea și cade pradă viciilor precum alcoolismul și jocurile de noroc. În paralel, Zița își găsește consolare într-o relație cu Boicescu – un vechil al moșiei Pârâienilor – dar acesta o manipulează pentru a obține control asupra averii familiei Zătreanu. La scurt timp după ce Boicescu câștigă jumătate din moșie prin metode dubioase, Zița realizează că a fost folosit doar ca un instrument.

Tragedia finalului

Aflând vestea devastatoare că trebuie să părăsească casa înainte de Anul Nou datorită acțiunilor lui Boicescu, Zița cedează sub presiune emoțională și moare de inimănire. Între timp, Iancu ajunge la Craiova pentru a cere ajutor familial dar sfârșește ca cerșetor în oraș.

Moștenirea Culei Zătreanu

Cula Zătreanu devine proprietatea lui Miliță Boicescu în jurul anului 1820 și ulterior trece la fiica sa Maria (Mița) Boicescu. Aceasta joacă un rol esențial în dezvoltarea comunităților locale prin inițiative filantropice semnificative.

Contribuții culturale importante

Maria Boicescu contribuie la fondarea primei școli din Zãtreni şi sprijină restaurarea Bisericii Sfântului Nicolae – ctitorie a lui Preda Zãtreanu – consolidând astfel patrimoniul cultural local.

Transformări arhitecturale

Cula este extinsã cu un conac construit ulterior care îi conferã ansamblului o unitate stilisticã distinctivã; astfel apare Castelul de la Zãtreni – o combinație între stilurile arhitecturale ale secolelor XVIII-XIX.

Impact istoric sub regimul comunist

În anul 1947 castelul suferã transformări radicale odată cu naționalizarea sa sub regimul comunist; imobilul devine sediu al IAS-ului local iar bunurile sunt distruse sau furate sistematic. Această perioadǎ întunecată marcheazǎ sfârşitul unei ere pentru Castel şi patrimoniile sale culturale asociate.

Castelul Boierilor Zătreni, în curs de transformare într-un obiectiv turistic

Castelul boierilor Zătreni, un simbol al istoriei locale din județul Vâlcea, va fi redeschis publicului ca obiectiv turistic în această primăvară. Primarul comunei Zătreni, Constantin Lițoiu, a anunțat că lucrările de amenajare a clădirii au început deja.

Istoricul castelului și provocările administrative

Construcția a fost afectată de modificări semnificative după 1989 și a revenit în proprietatea urmașilor lui Hristea Boicescu pe 14 iunie 2002. De atunci, castelul a trecut prin mai multe proceduri administrative legate de dreptul de preemțiune prevăzut de Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Acest proces implică Ministerul Culturii, Consiliul Județean și Primăriile locale.

Povestea unei familii nobile

Castelul reprezintă nu doar o construcție istorică importantă pentru comunitatea locală, ci și o parte din povestea familiei Zătrenilor. Aceasta se alătura altor familii boierești din Vâlcea care au linii genealogice bogate și povești pline de romantism și dramatisme istorice. Fiecare dintre aceste familii – Poenarii, Tetoienii sau Măldărăștii – aduce cu sine o moștenire cultural-istorică valoroasă.

Astfel, castelul devine un simbol al patrimoniului local ce va contribui la atragerea turiștilor pe Valea Oltețului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabilLylaDe ce ajungi să te cerți cu partenerul chiar dacă există iubire și cum rupi ciclul conflictuluiRevista IoanaCarnea lăsată pe blat nu devine sigură prin recongelare. Cum o dezgheți corectNews24Bulgaria alocă 15,4% din salariul minim brut pentru un plin de motorină, iar Luxemburg 3,8%Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei CoubișGetPonyRivian duce R2 cu LiDAR la angajați în 2026, iar clienții intră în 2027