Ilie Bolojan, despre veterani – patru luni în Sarajevo și pensie la 52 de ani

Premierul Ilie Bolojan a redeschis duminică discuția despre plata contribuției de sănătate (CASS) de către toți cetățenii. El a atras atenția asupra noțiunii de „veteran pe stil nou”, exemplificând cu militari care, după doar câteva luni într-un teatru de operațiuni, pot ieși la pensie la 52 de ani și beneficiază de scutiri.

Veteranii din munții Tatra versus cei de la Sarajevo

Diferența dintre veteranii reali de război și cei asimilați recent este uriașă, susține premierul. Într-un interviu acordat Digi 24, Bolojan a cerut o definire clară a acestui statut, pentru a nu mai dezechilibra bugetul cu zeci de mii de beneficiari ai unor facilități fiscale.

„Sunt de acord. Să găsim o soluție pentru veterani. Dar din nou, trebuie să vedem ce înseamnă că sunt veterani, dacă sunt veteranii din munții Tatra sau de la Cotul Donului, foarte bine! Probabil că sunt o mână de oameni. Dar avem noțiunea de veteran pe stil nou în care dacă ai fost într-un teatru de operațiuni la Sarajevo, patru luni de zile, devii veteran și poate te pensionezi la 52 de ani. Or dacă ești scutit de CASS, cum a fost până acum toată lumea încă 25 de ani vă puteți da seama că lucrurile sunt dezechilibrate și avem zeci de mii de oameni în această situație. Trebuie să le spunem oamenilor corect lucrurile”, a declarat Ilie Bolojan.

Cine plătește, până la urmă?

Problema este mult mai amplă. Până la urmă, cum se susține un sistem medical pentru 16,5 milioane de beneficiari când doar 6,3 milioane de oameni contribuie efectiv? E o întrebare la care premierul a oferit un răspuns tranșant.

Cifrele vorbesc de la sine.

Iar dezechilibrul major a dus la acumularea de datorii istorice în sistemul sanitar, de la concedii medicale neplătite la facturi restante pentru medicamente și cheltuieli spitalicești.

Un sistem nesustenabil cu dobânzi de 60 de miliarde

Soluția, deși nepopulară, este ca fiecare cetățean să contribuie. Bolojan a recunoscut că și-ar fi dorit să poată scuti pensionarii, dar matematica bugetară pur și simplu nu permite acest lucru. Fără o bază largă de colectare, statul este forțat să se împrumute, iar costurile devin exorbitante.

„Nicăieri nu e sustenabil așa ceva. Gredeți că eu mi-aș fi dorit ca un pensionar, chiar dacă are o pensie mare să nu fie scutit?! Dar cineva trebuie să plătească. Nu funcționează nicăieri aceste lucruri. Aveam miliarde de arierate an de an. Nu plăteam, de la concedii medicale, de la medicamente, de la cheltuieli în sănătate. Dar ca să putem echilibra bugetul cu toții am căzut de acord să impunem această contribuție de sănătate. Fiecare cetățean care ajunge într-un spital trebuie să contribuie cu ceva. Că cineva plătește medicul acela, asistentul, dotarea acelui spital. Dacă cineva nu plătește, ne împrumutăm și ne ducem în cap”, a explicat premierul.

Numai că lucrurile nu se opresc aici. Consecința directă a acestor împrumuturi se vede în cifrele macroeconomice. România va plăti în 2026 dobânzi în valoare de 60 de miliarde de lei, o sumă colosală (echivalentul investițiilor locale pe 5 ani) care limitează drastic orice altă cheltuială publică.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în RomâniaRevista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe ziNews24PNL condiționează votul pentru Guvernul Luca Niculescu de evaluarea programului și a echipeiDolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala PortugalieiGetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semaforBravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie