România importă între 70% și 80% din necesarul de carburanți, iar sancțiunile internaționale au redesenat complet harta furnizorilor. Dacă în 2020 circa 68% din motorina de import venea din Rusia, acum acest flux a dispărut aproape complet. În locul său au apărut Turcia, Arabia Saudită și India, cu creșteri explozive.

Spălarea moleculelor de petrol

Creșterile sunt, pe bune, spectaculoase. Importurile de motorină din Turcia au urcat cu peste 1000%, cele din India cu peste 1300%, iar cele din Arabia Saudită cu un incredibil 40.000%. Dar cum vine asta, dacă sancțiunile ar trebui să blocheze petrolul rusesc? Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică mecanismul.

„În centrul acestei reconfigurări se află un mecanism economic simplu, dar cu implicații geopolitice majore. Multe rafinării din India, Turcia sau Arabia Saudită cumpără țiței rusesc vândut cu discount important după sancțiuni. Acest petrol este rafinat local, iar produsele rezultate, motorină, benzină sau kerosen, sunt exportate către Europa. Din punct de vedere juridic, produsul rafinat nu mai este considerat rusesc, deoarece originea legală devine țara unde a fost procesat”, consideră expertul.

Iar rezultatul este apariția unui circuit indirect, unde țițeiul este dus din Rusia în țări terțe, rafinat și apoi vândut în Uniunea Europeană. În piețele energetice, fenomenul este cunoscut sub numele de „laundering of oil molecules”, adică „spălarea moleculelor de petrol”.

Noua vulnerabilitate Golful Persic

Aproximativ un sfert din motorina importată de România provine acum din zona Golfului Persic. Numai că această nouă dependență introduce riscuri geopolitice complet diferite. Ruta tipică a transportului traversează unele dintre cele mai sensibile puncte maritime ale lumii: Golful Persic, Strâmtoarea Hormuz, Canalul Suez și Marea Mediterană.

„Această rută traversează câteva dintre cele mai sensibile puncte maritime ale lumii. Orice perturbare a Strâmtorii Ormuz, a Canalului Suez sau în Marea Roșie poate afecta rapid fluxurile energetice către Europa. Criza recentă din Marea Roșie și atacurile asupra navelor comerciale au demonstrat cât de vulnerabile pot fi aceste rute și cât de repede pot crește costurile de transport”, spune specialistul.

Turcia noul nod energetic

Una dintre cele mai mari câștigătoare ale acestei reconfigurări este Turcia. Prin poziția sa geografică și infrastructura de rafinare, Ankara s-a transformat într-un hub energetic între Rusia și Europa. Turcia importă petrol rusesc vândut cu discounturi estimate între 10% și 25%, îl rafinează sau îl reexportă și furnizează produse petroliere către piața europeană. Această poziție îi oferă influență economică și pârghii geopolitice.

Lecția geopolitică a sancțiunilor

În paralel, structura importurilor de țiței brut ale României (materia primă, nu produsul finit) s-a modificat mai puțin dramatic. Înainte de sancțiuni, Rusia, Kazahstan și Azerbaidjan reprezentau aproximativ 87% din importuri. După 2022, Rusia a dispărut, dar Kazahstan și Azerbaidjan încă furnizează aproximativ 77% din țițeiul importat.

Dependența regională rămâne.

Sancțiunile au eliminat comerțul direct cu produse petroliere rusești, dar nu și petrolul rusesc din sistemul global. „În esență, sancțiunile au schimbat direcția fluxurilor, nu neapărat substanța lor”, spune Chisăliță.

„Dar economia globală a energiei funcționează ca un sistem interconectat. Petrolul este o marfă fungibilă, iar moleculele lui nu respectă frontiere politice. În practică, sancțiunile au produs trei efecte majore: redistribuirea fluxurilor petroliere globale; apariția unor intermediari energetici puternici; creșterea costurilor pentru Europa. Europa nu mai depinde direct de petrolul rusesc. Dar, în multe cazuri, continuă să plătească pentru aceeași moleculă rusească, doar că printr-un circuit mai lung și mai scump. În lumea energiei, geopolitica nu elimină întotdeauna dependențele. De multe ori, doar le mută”, conchide expertul în energie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Arabia Saudita Dumitru Chisăliţă importuri motorină sanctiuni Rusia Turcia