România a atras investiții străine directe (ISD) în valoare totală de 8,1 miliarde de euro în 2025, generând 109 proiecte noi și 5.710 locuri de muncă. Cifrele marchează un avans de 16% al numărului de inițiative investiționale, un contrast clar față de media europeană, care a înregistrat o contracție de 7% a proiectelor și o prăbușire de 25% a ocupării forței de muncă.

Miza reală a acestui avans nu stă doar în volumul brut de capital, ci în structura sa profundă. Faptul că 55% dintre proiectele anunțate reprezintă extinderi ale facilităților deja existente arată clar cine câștigă din această dinamică: zonele industriale din afara Capitalei și dezvoltatorii de real estate logistic. Practic, investitorii care au testat deja piața locală aleg să își consolideze pozițiile și să pompeze capital nou în capacitățile de producție.

După doi ani consecutivi de scădere a fluxurilor de capital extern, revenirea din 2025 a fost susținută de contribuțiile la capital, profitul reinvestit și instrumentele de datorie (conform datelor BNR). Iar la nivel regional competiția rămâne dură. Într-o analiză publicată recent de Forbes, se observă că România se plasează pe o traiectorie intermediară. Polonia rămâne liderul incontestabil cu 285 de proiecte (o creștere de 10% și 12.015 locuri de muncă), în timp ce Ungaria a atras doar 73 de proiecte, dar cu o intensitate uriașă a ocupării (195 de locuri de muncă per proiect, vs. 52 în România).

Producția domină harta investițiilor

V-ați gândit vreodată de ce giganții industriali ocolesc Bucureștiul?

Cifrele ne dau răspunsul imediat.

Deși Capitala a bifat 45 de proiecte pe hârtie, intensitatea ocupării este mult mai redusă decât în provincie. Banii grei merg acolo unde forța de muncă are un cost optimizat și schemele de sprijin guvernamental sunt generoase. Nord‑Vestul a generat 1.375 de locuri de muncă din 14 proiecte, Centrul a adus 1.108 locuri din 13 proiecte, iar Vestul 909 locuri din 11 proiecte. Sud‑Vest Oltenia a înregistrat 737 de locuri de muncă din doar 4 proiecte majore.

„Ponderea ridicată a proiectelor de extindere și revenirea intrărilor de ISD la 8,1 miliarde euro sugerează că investitorii existenți își reafirmă angajamentele pe termen lung. Menținerea acestui trend va depinde de capacitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate politică și coerență în politicile publice, într-un context în care indicatorii din prima parte a anului 2026 arată o creștere a atractivității României, pe baza datelor M&A, în timp ce perspectiva aderării la OCDE ar putea crește și mai mult potențialul atragerii de ISD.” – Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova

Ajutoarele de stat dictează direcția banilor

Sectorul de producție a acaparat 47% din totalul proiectelor ISD din România în 2025. Printre cele mai mari investiții se numără extinderea DRM DRÄXLMAIER în Satu Mare (806 locuri de muncă), extinderea Diehl Aviation în Craiova (500 de posturi) și fabrica VAT din Arad (380 de angajați).

Numai că deciziile de alocare a capitalului sunt strict legate de harta intensității ajutorului de stat. Zonele cu intensitate maximă de 60, 70% sunt concentrate în județele din sudul și estul țării. Prin contrast, polii deja dezvoltați, precum Ilfov, Arad și Timiș, oferă intensități limitate la 30%.

Menținerea acestui ritm de atragere a fluxurilor internaționale depinde strict de predictibilitatea fiscală din următoarele trimestre. Perspectiva aderării la OCDE funcționează ca un catalizator teoretic de încredere, dar deciziile finale ale consiliilor de administrație se iau exclusiv pe baza randamentelor nete și a costurilor operaționale locale.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR Bogdan Ion EY România Polonia Ungaria