Pe 2 martie, președintele Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed, încerca să proiecteze o imagine de normalitate plimbându-se prin Dubai Mall. A dat mâna cu copiii și a întrebat un cumpărător din Ghana: „Ești fericit?”, primind un răspuns afirmativ: „Foarte fericit”. Numai că, dincolo de luxul climatizat, realitatea era sumbră. De zile întregi, rachete și drone iraniene loveau Dubaiul, vizând aeroportul, hotelul Burj Al Arab și portul, provocând victime și perturbând comerțul.
Un oraș construit pe stabilitate
Ascensiunea Dubaiului s-a bazat pe o idee simplă: poate fi un refugiu imun la haosul din Orientul Mijlociu. A devenit un magnet pentru capital global, turism de lux și expatriați, inspirând țări vecine precum Arabia Saudită și Qatar. Conflictul actual a spulberat însă iluzia că zgârie-norii și influența financiară pot acționa ca scuturi impenetrabile.
Impactul este deja clar. Managerii de active primesc telefoane de la clienți care vor să-și mute banii, tranzacțiile imobiliare sunt suspendate, iar expatriații își regândesc planurile. Umbra unui Iran ostil rămâne o amenințare constantă. „O dronă pe zi menține stabilitatea din Golf în șah,” a comentat Andreas Krieg, lector la King’s College London.
Anxietate printre expatriați și elite
Pentru unii rezidenți, pericolul a devenit un memento visceral al vulnerabilității. Quinten François, un analist în criptomonede în vârstă de 30 de ani, a fugit la Bangkok din cauza a ceea ce a numit „o atmosferă realmente întunecată„, accentuată de zgomotul constant al avioanelor de vânătoare și al exploziilor. V-ați fi gândit vreodată că acesta va fi fundalul sonor al Dubaiului? „Peste cinci ani, când oamenii se vor gândi să se mute în Dubai, vor ține minte acest episod,” spune el. „Astfel de lucruri nu se uită prea ușor.”
Iar frustrarea a atins și elitele bogate. Khalaf Al Habtoor, un important dezvoltator imobiliar, a criticat pe rețelele sociale decizia SUA de a se angaja în conflict, deși ulterior a șters postările. „Pe ce bază ați luat o decizie atât de periculoasă?”, a scris el.
Undele de șoc se propagă în Golf
Problemele nu se opresc la granițele Emiratelor. Planul ambițios Vision 2030 al Arabiei Saudite se confruntă cu noi provocări, fiind dependent de investitori străini acum speriați de risc. Qatarul, dependent de aviație și exportul de gaze, suferă din cauza restricțiilor aeriene, în timp ce state mai mici precum Bahrain și Kuweit, mai vulnerabile fiscal, ar putea atrage cu greu capital.
Dar nicio țară nu are mai multe de pierdut decât Emiratele Arabe Unite. O mare parte din succesul țării s-a bazat pe „convingerea că nu ești în Orientul Mijlociu”, a explicat Bernard Hudson, fost șef al CIA cu experiență în regiune. Până la urmă, realitatea i-a lovit din plin.
„Regiunea s-a trezit și i-a fost reamintit că trăiește într-o zonă volatilă a lumii care îi poate afecta,” a adăugat Hudson. Problema, spune el, este că „va exista în continuare un Iran de partea cealaltă care este înarmat, care are experiență în depășirea liniilor roșii față de Emirate”.
Prejudiciul economic este deja vizibil
Chiar și o instabilitate temporară amenință motorul economic al Dubaiului. Piața imobiliară rezidențială, care a înregistrat o creștere explozivă (cu 60% între 2022 și începutul lui 2025), se confruntă cu riscul unei corecții. Turismul a înregistrat deja zeci de mii de anulări.
Cifrele vorbesc de la sine.
Experții estimează că cheltuielile vizitatorilor internaționali în Orientul Mijlociu ar putea scădea cu până la 56 de miliarde de dolari în acest an, un declin de 27%. „Am prezentat Dubaiul ca un loc sigur pentru investiții internaționale,” spune Nabil Milali, manager de portofoliu la Edmond de Rothschild Asset Management. „Acum, prima de risc geopolitic este ridicată și va rămâne așa.”
Deși oficialii emiratezi susțin că orașul rămâne sigur, acțiunile marilor companii spun o altă poveste. KPMG a închiriat avioane pentru personal, Google a evacuat peste 1.000 de angajați, iar bănci precum Deutsche Bank au suspendat călătoriile. În ciuda declarațiilor optimiste ale ministrului Omar Sultan Al Olama, care susținea după 10 zile de război că „sistemul funcționează, iar oamenii pot opera în siguranță”, autoritățile emit acum avertismente publice împotriva distribuirii imaginilor cu „locurile incidentelor sau daune”, amenințând că cei care încalcă legea vor fi tratați „fără indulgență”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Trei răniți de pe nava turcească au fost evacuați aerian din Marea Neagră. Un marinar este căutat
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
