La pas prin Bucureşti: Ateneul Român

Ateneul Român: O Bijuterie Arhitecturală a Bucureștiului

Istoricul Construcției

Ateneul Român, emblematic pentru capitala țării, a fost edificat între anii 1886 și 1888, datorită eforturilor lui Constantin Esarcu, V.A. Urechia și D.N. Kretzulescu. Amplasat în Grădina Episcopiei pe un teren ce aparținea familiei Văcăreștilor, clădirea a stârnit controverse în rândul contemporanilor care considerau că locația aleasă era prea îndepărtată de centrul orașului.

Ceremonia de punere a pietrei fundamentale a avut loc pe 26 octombrie 1886 și a fost marcată printr-o odă dedicată Ateneului: „Să fie ca-n lungi veacuri nici mâna omenească / Nici timp, nici elemente să nu-l mai dezvelească…”.

Din lipsa fondurilor necesare pentru finalizarea construcției destinate Societății literare „Ateneul Român”, s-a apelat la o subscripție publică sub deviza „Dați un leu pentru Ateneu!”.

Proiectarea Cladirii

Planurile arhitecturale au fost realizate de Albert Galleron la sugestia arhitectului francez Charles Garnier, cunoscut pentru Opera Garnier din Paris. Aceste planuri au fost concepute astfel încât să utilizeze fundația unui manej început anterior de „Societatea Equestra Română”. Inaugurarea oficială a Ateneului s-a desfășurat pe 14/26 februarie 1888.

Caracteristici Arhitecturale

Cladirea se remarcă printr-o cupolă impunătoare și o fațadă principal neoclasic-eclectic. Aspectul general amintește de un templu ionic cu șase coloane frontale și două laterale. Coloanele intrării principale sunt inspirate din cele ale templului Erechteion din Atena. În jurul cupolei sunt inscripționate numele unor personalități culturale importante precum Miron Costin sau Heliade Radu.

Fațada cladirii este format dintr-un peristil cu lățimea de 48 metri; coloanele acestuia ating o înalțime impresionantă de 12 metri. Sub peristil se aflăm cinci medalioane mozaicate ce îi reprezintã pe mari domnitori români: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României etc., iar în total clãdirea are o înalțime maximã de 41 metri.

Interiorul Impresionant

Sala principalã are un diametru generos de 28,50 m şi o înalţime de până la 16 m; aceasta dispune atât de locuri la parter cât şi loji superioare (aproximativ 794 locuri). La solicitarea lui Alexandru Odobescu, bolta sălii este decorată cu motive zoo-antropomorfe aurite care evocã cerurile basmelor românești. În anul1935 George Enescu inițiază strângerea fondurilor necesare construirii unei orgi amplasate pe scenã.

Vestibulul circular al parterului este dublat printr-un inel format din douăsprezece coloane dorice iar patru scări spiralate din marmură conduc spre sala principalǎ.

Gradinile si Statui Celebre

În fața Ateneului se aflǎ o grǎdinǎ frumos amenajată cu flori şi gazon unde se aflǎ statuia lui Mihai Eminescu realizată în bronz în anul1963de sculptorul Gheorghe D.Anghel.

În perioada antebelică grǎdinile erau împodobite cu busturile unor personalități marcante ale culturii româneşti însă acestea au dispărut după regimul comunist.

Dupǎ distrugerea acestor opere artistice,a fost amplasata statuia „Alergătorii” creatā in1913de sculptorulde Alfred Boucher,dar aceasta este acum situatape Calea Victoriei.

Conferințe Memorabile

Prima conferință organizată la noul sediu al Ateneului a avut loc tot pe data inaugurării sale –14/26 februarie1888– fiind susţinutā chiar dе Alexandru Odobescu care spunea: „N-ar fi trebuit…”

Ateneul Român: O Istorie Pictată în Frescă

O capodoperă artistică dedicată istoriei naționale

În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a propus realizarea unei fresce monumentale pentru friza circulară a Ateneului Român, însă oferta sa a fost respinsă din cauza costurilor estimate la peste 80.000 de lei. Abia în 1933, după o lungă perioadă de stagnare, s-a acceptat proiectul elaborat de artistul Costin Petrescu (1872-1954), iar lucrările au început.

Fresca istorică: o sinteză vizuală

Fresca finalizată pe 26 mai 1939 se întinde pe o lungime de 70 de metri și are o lățime de 3 metri, acoperind tamburul cupolei Ateneului. Aceasta cuprinde un total de 25 de scene reprezentative din istoria românească, incluzând momente cheie precum intrarea Împăratului Traian în Dacia și Unirea Principatelor sub Al.I. Cuza.

Modificări politice și culturale

Un aspect notabil al frescei este că imaginea lui Carol al II-lea a fost ulterior acoperită cu personaje simbolice din motive politice. În perioada comunistă, între anii 1948 și 1966, fresca a fost ascunsă sub un drapaj roșu pentru a minimiza influența monarhiei asupra percepției istorice.

Contribuții artistice suplimentare

Costin Petrescu nu s-a limitat doar la frescă; el este responsabil și pentru mozaicurile exterioare ale Ateneului Român. De asemenea, clădirea găzduia odinioară Pinacoteca Statului, care acum face parte din Muzeul Național de Artă al României.

Un loc emblematic pentru cultura română

Ateneul Român nu este doar un simbol arhitectural; acesta servește ca sediu al Filarmonicii „George Enescu” și a fost gazda unor mari personalități ale muzicii mondiale precum Arthur Rubinstein sau Yehudi Menuhin. De asemenea, aici se desfără anual Festivalul Internațional „George Enescu”.

Restaurări post-comuniste

După căderea regimului comunist în România, au început lucrările ample de restaurare ale cladirii între anii 1991-1996. Aceste lucrări au necesitat investiții semnificative care au depasit suma inițial alocată prin Ministerul Culturii; majoritatea fondurilor fiind strânse prin contribuțiile Filarmonicii „George Enescu”. Ateneul s-a redeschis oficial publicului în anul 2005.

Ateneu rămâne astfel un pilon important al culturii românești contemporane și un loc unde arta continuie să fie celebrată într-o atmosferã plină de tradiție şi istorie.

Ateneul Român, recunoscut ca patrimoniu cultural european

O nouă etapă în istoria culturală a României

În martie 2007, Ateneul Român a fost oficial inclus în patrimoniul cultural european, un moment marcat prin dezvelirea unei plăci comemorative pe fațada clădirii. Această ceremonie a avut loc în prezența ministrului Culturii și Cultelor de la acea vreme, Adrian Iorgulescu.

Simbol al culturii române și europene

Ministrul Iorgulescu a subliniat importanța acestui eveniment afirmând că „Ateneul devine un simbol european”, după ce timp de peste un secol a fost considerat emblematic pentru cultura română. Placa comemorativă, de culoare albastră, prezintă simbolul Arcului de Triumf desenat în alb și o stea galbenă. Inscripția este realizată în trei limbi: română, franceză și engleză, având textul „Patrimoniu european”.

Această recunoaștere internațională subliniază valoarea cultural-artistică a Ateneului Român și contribuția sa la moștenirea culturală comun european.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulțiRevista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentareaNews24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel RusenDolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș