Monumentul lui Constantin A. Rosetti: O emblemă a istoriei românești în inima Bucureștiului
Monumentul dedicat lui Constantin A. Rosetti se află situat în piața care îi poartă numele, în sectorul 2 al Capitalei, între Piața 21 Decembrie 1989 și Piața Pache Protopopescu. Această operă de artă este inclusă în Lista monumentelor istorice din anul 2010.
Descrierea monumentului
Sculptura îl prezintă pe Constantin A. Rosetti într-o poziție contemplativă, așezat într-un fotoliu. Într-o mână ține ziarul „Românul”, publicație pe care el însuși a fondat-o, iar cu cealaltă mână ține o pană, simbolizându-i activitatea de scriitor.
Realizată de sculptorul Wladimir Hegel, originar din Polonia și stabilit în România, statuia a fost turnată în bronz la Școala de arte și meserii din București în anul 1902.
Inaugurarea monumentului
În anul următor finalizării lucrării, sculptura a fost amplasată oficial în Piața Rosetti prin contribuții financiare obținute prin subscripție publică. Ceremonia de inaugurare s-a desfășurat pe data de 20 aprilie 1903 și s-a bucurat de prezența unor personalități importante ale vremii, printre care Dimitrie A. Sturdza – prim-ministru al guvernului liberal și Mihail Pherekyde – președinte al Camerei.
Inscripția memorială
Pe frontispiciul monumentului se află o placă rotundă din bronz cu o inscripție decorativă ce spune: „C. A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi. Voiește și vei avea”.
Basoreliefuri reprezentative
Soclul statuii este împodobit cu două basoreliefuri din bronz care ilustrează momente semnificative din activitatea patriotică a lui C.A.Rosetti: Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) și proclamarea independenței României (9 mai 1877), evenimente la care acesta a avut un rol esențial.
Cine a fost Constantin A. Rosetti?
Nascut pe data de 2 iunie 1816, Constantin A. Rosetti s-a distins ca poet, memorialist şi politician influent al epocii sale; el este unul dintre fondatorii Societăților Academice Române.
A studiat la Colegiul „Sfântul Sava” din București şi la College de France din Paris înainte să îmbracă uniforma militarilor ca praporgic (1834). Ulterior s-a implicat activ în viaţa politică românească fiind membru fondator al societăților secrete precum „Fraternitatea” (1843) şi participând activ la Revoluția pașoptistǎ.
De asemenea, el ocupase funcții importante precum ministru al Cultelor şi Instrucțiunii Publice sau ministru de Interne; totodatǎ era cunoscut pentru contribuțiile sale literare semnificative prin diverse publicații precum ziarul „Românul”.
A decedat pe data de 8 aprilie 1885, lãsând o moştenire culturalã si politică importantã pentru România modernã.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News



