Actualitate

Mănăstirea Pleşeşti – legenda blestemelor haiducului Dragu

O comună din Vâlcea cu rădăcini poloneze și legende misterioase

Originea denumirii comunei Roșiile

În județul Vâlcea,‍ comuna Roșiile se distinge printr-o denumire ce își are originile în Polonia, un aspect surprinzător având în vedere poziția sa geografică mai apropiată de Oltenia. Istoricii sugerează‍ că⁤ influența‍ slavonă asupra numelui ​ar putea proveni mai degrabă din direcția sârbească‍ a Dunării decât din cea poloneză. Primele mențiuni oficiale ale localității datează din ⁤trecutul îndepărtat, ​când era cunoscută sub numele de „Roschy”, descris ca un sat cu o biserică, ⁢o⁤ curte boierească⁣ și alte elemente caracteristice.

Legătura⁣ cu ⁣Nicolae Pleșoianu

Comuna este asociată cu figura ⁢lui Nicolae ‌Pleșoianu,‍ un polcovnic al ‍armatei poloneze. ⁣Această familie boierească a avut ‍un ⁢rol ​semnificativ în ⁣istoria României, contribuind la revoluția pașoptistă și la ⁤emanciparea ‌românilor. În secolul al XIX-lea, membrii familiei au fost dregători‌ ai statului și au contribuit ‍la formarea primelor garnizoane militare din județ.

Mănăstirea Pleșești: între legendă și realitate

Un alt aspect fascinant‍ al comunei este ​mănăstirea Pleșești, care⁢ poartă o legendă complexă. Deși localnicii îi spun „mănăstire”, aceasta ⁣nu dispune de chilii sau organizare specific unei astfel de instituții religioase. Construcția ⁤sa a durat aproape două secole (1633-1791), iar‌ povestea ei este marcată de evenimente ⁣neobișnuite legate de meșteșugarii care au lucrat la edificiu.

Profesoara Ligia Rizea⁣ subliniază⁤ că legenda haiducului Dragu ar putea ⁤face referire la‍ biserici anterioare celor actuale; totuși, rămâne improbabil‌ ca un haiduc să fi ctitorit lacașuri într-o zonă dominată de ⁤familiile nobiliare Pârâieni sau Pleșoieni.

Pictura ⁢„Moartea cu coasa”

Biserica din ⁢Pleșești este remarcabil cunoscut pentru⁤ pictura „Moartea cu coasa”, despre care nu se cunoaște ⁣autorul. De-a‍ lungul timpului, enoriașii⁢ au încercat să văruiască lacașul sfânt fără succes; mulți dintre acești oameni având parte de soarte nefericit⁤ după ⁢aceste ‌încercări.

Conform tradiției locale, ‌construcția bisericii a fost realizată prin contribuțiile financiare⁣ ale ​comunităților locale și a fost ‌finalizată sub coordonarea membrilor familiei ⁢Pleșescu între 1803-1828.

O istorie ecleziastic veche

Mănāstirea din⁢ PleȘesti reprezintā una​ dintre puținele biserici românești​ acoperite cu țiglǎ ce prezintǎ trei stiluri diferite⁣ de frescă. Aceasta precede ctitoria mănāstirii ‌Hurezi ‍şi completează mozaicul bogat ⁤al schiturilor şi⁤ mănastirilor istorice ale județului Vâlcea – regiune adesea denumită „Athos ⁢românesc” datorită‌ patrimoniului‌ său religios vast ce depǎseste 500 de ani.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Athos romanesc Dragu haiduc legendă