Meseriile de cizmar, ceasornicar sau croitor- Pe cale de dispariție în România

Meseriile tradiționale din România, pe cale de dispariție

O moștenire în declin

În trecut, meseriile precum ceasornicar, croitor sau cizmar erau considerate simboluri ale mândriei profesionale. În prezent, însă, aceste ocupații sunt privite cu dispreț de tineretul român, fiind asociate cu muncă umilitoare. Această schimbare de percepție a dus la o dependență tot mai mare de forța de muncă străină pentru îndeplinirea acestor roluri esențiale.

Cizmarul Vasile Chiriac: o voce din umbră

Vasile Chiriac, un cizmar cu aproape 50 de ani de experiență, își desfășoară activitatea într-un atelier din București. El observă cum meșteșugurile tradiționale se sting treptat și devin relicve ale trecutului.

„Câștigam 7000 lei pe lună; era o sumă considerată bună. Acum nu mai este cazul; abia ajung la 2000 lei”,a declarat Chiriac despre dificultățile financiare cu care se confruntă.

Dificultățile atragerii tinerilor în meserii

Tinerii nu sunt atrași către aceste ocupații din cauza salariilor modeste și a lipsei perspectivei profesionale. „Ce fac eu aici nu cred că există două ateliere similare în București”, adaugă el.

Provocările antreprenorului Armina popeanu

Armina Popeanu, fost arhitect devenit antreprenor în domeniul pielariei la Brașov, s-a confruntat cu aceleași dificultăți. După ce a fost nevoită să-și închidă fabrica din lipsa personalului calificat, ea și-a externalizat producția pentru a supraviețui pe piață.

„Nu găseam suficienți oameni pentru a satisface cererea noastră.Am contactat școlile profesionale din Brașov și mi-au spus că îmi țin pumnii să găsesc soluții”, explică Popeanu despre provocările întâmpinate.

Ceasornicarii: un alt meșteșug amenințat

Meseria de ceasornicar se aflăm într-o situație similară. Claudiu Bărăcescu subliniază lipsa școlilor specializate: „Nu prea mai există instituții care să formeze ceasornicari; această meserie este adesea moștenită familial.”

Duplicitatea sistemului educațional românesc contribuie la această criză profesional-educativã: după desființarea multor școli profesionale în ultimul deceniu, tinerii aleg tot mai des facultățile care oferã diplome fără relevanță practică.

Statistici alarmante privind educația profesionalã

În prezent, România dispune de aproximativ 700 licee tehnice unde elevii pot dobândi competențe practice; totuși interesul scade constant. Din cele 38.000 locuri disponibile anul acesta au fost ocupate doar puțin peste jumătate.

Această tendință ridică semne serioase asupra viitorului meseriilor tradiționale și al economiei locale în general.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, VitaliLylaLululemon The Mat costă 118 dolari. Cum s-a comportat după o lună de yogaRevista IoanaNu alege polistirenul extrudat doar după grosime. Ce valori să verifici în funcție de locul în care îl monteziNews24Pompierii au localizat incendiul din Burdujeni după o intervenție cu autoscări și echipe în podDolce SportPortugalia i-a dat lui Rafael Leao numărul 7 al lui Cristiano Ronaldo pentru meciul cu DanemarcaGetPonyV8-ul de 6,4 litri ține în viață Dodge Durango, însă interiorul și consumul îi arată vârsta