Tradițiile meșteșugărești din Harghita: O moștenire vie
Meșteșugurile tradiționale, o comoară culturală
În județul Harghita, meșteșugurile tradiționale sunt păstrate cu grijă de numeroase familii care doresc să transmită mai departe abilitățile olăritului, sculpturii în lemn și țesutului. Aceste activități nu sunt doar hobby-uri, ci reprezintă un mod de viață pentru mulți dintre meșteșugari.
Vitos Laszlo: Maestrul olar din Miercurea Ciuc
Un exemplu remarcabil este Vitos Laszlo, un olar renumit din zona Ciuc. La 64 de ani și cu aproape 50 de ani de experiență în domeniu, el produce ceramică naturală din lut rezistent la temperaturi ridicate. Lucrările sale se disting prin culorile roșu și negru.
Vitos a ales să practice olăritul deoarece părinții săi nu au putut să-l susțină financiar pentru a urma liceul. De-a lungul anilor, s-a dedicat studiului acestui meșteșug prin lecturi și vizite la muzee. Celebrele sale vase includ modele romane și oale destinate preparării sarmalelor sau oului fiert.
Vasele sunt realizate manual pe roata olarului sau prin turnare pentru formele asimetrice. Ceramica sa se remarcă prin simplitate și eleganță, fiind apreciată atât local cât și internațional.
Fiecare produs este livrat cu instrucțiuni de utilizare și o carte de bucate bazată pe rețete testate în propria familie. Vitos își exprimă modestia afirmând că satisfacția clienților este cea mai mare recompensă a muncii sale.
„Încerc să salvez acest meșteșug pentru că el trebuie transmis mai departe”, subliniază el, menționând totodată provocările întâmpinate datorită falsificării produselor tradiționale care afectează prețurile corecte ale lucrării sale.
Szekely Csaba: Creatorul porților secuiești
La scurt timp distanță se află atelierul lui Szekely Csaba, un alt maestru al tradiției locale care creează porți secuiești încă din urmă cu 35 de ani. Povestea sa începe când a descoperit scule vechi într-un coteț al socrului său după căsătorie; acestea proveneau de la Școala Populară de Artă din Șumuleu-Ciuc.
Szekely s-a înscris ulterior la aceeași școală unde a studiat dulgheria. Prima sa poartă secuiască a fost realizată ca dar pentru socrul său în anul 1980. De atunci, artistul a creat peste 50 de porți mici și cinci mari; fiecare poartp având rol simbolic ca „cartea de vizită” a proprietarilor ei.
Realizarea unei porți mici durează aproximativ trei luni iar una mare poate necesita până la șase luni; fiica sa contribuind recent la partea ornamental-artistica reduce timpul necesar finalizării lucrării cu o lunică întreagã.
Szekely considerã cã fiecare poartã transmite mesaje importante despre comunitate si istorie si are potenţialul dе а rezista „cel puțin trei vieți omenești”.
Astfel, atât Vitos Laszlo cât şi Szekely Csaba demonstrează cum pasiunea şi dedicarea pot contribui semnificativ la conservarea patrimoniului cultural al regiunii Harghita.
Tradiții meșteșugărești în Ungaria: O moștenire în pericol
Tinerii se îndepărtează de meșteșugurile tradiționale
Într-un oraș din Ungaria, o statuie impresionantă, cu o înălțime de peste șapte metri și o greutate de 4,8 tone, a fost recent instalată la intrarea unui cimitir. Această realizare simbolizează nu doar măiestria artizanală locală, ci și provocările cu care se confruntă meșteșugurile tradiționale. Szekely Csaba, un meșteșugar local, își exprimă îngrijorarea față de lipsa de interes a tinerilor pentru aceste meserii. Mulți dintre aceștia aleg să emigreze pentru oportunități financiare mai atractive.
Împletiturile din pănușe: O tradiție familială
Familia Balint din Odorheiu Secuiesc continuă să promoveze arta împletiturilor din pănușe, un obicei transmis din generație în generație. Julia Balint a început să practice acest meșteșug încă din clasa a IV-a și acum îi împărtășește cunoștiințele soțului și celor trei copii ai săi. Anual, familia cultivă un hectar și jumătate de porumb pentru a produce diverse obiecte decorative precum coșuri sau bijuterii apreciate pe piața locală.
Meșteșugul țesutului: O pasiune redescoperită
Kanyadi Vilma este o altfel de poveste; la 64 de ani și după două decenii dedicate țesutului, ea continuă să creeze produse textile variate. Deși s-a apucat serios după pensionare pentru suplimentarea veniturilor familiale, Vilma subliniază că satisfacția clienților este mai important decât câştigul financiar. În atelierul ei improvizat la război lucrează preşuri colorate şi alte articole utile gospodăriilor.
Familia sa contribuie activ la menținerea tradiției; soțul ei este tâmplar iar fiicele sale practică olarița respectiv confecția costumelor populare.
Sculptura în lemn: Pasiune transmisibilitate
Dumitru Ciobotă din Toplița reprezintă un alt exemplu al dedicării față de arta populara românească prin sculptura în lemn. Cu aproape 45 de ani experiență în domeniu, el creează lucrări complexe precum porți ornamentale sau iconostase ce împodobesc biserici din întreaga țară. Deși recunoaște dificultățile financiare ale meseriei sale – care necesită timp și pasiune – Ciobotaru aspirând la formarea unor ucenici care să continue această artizanat valoros.
Promovarea tradițiilor locale
Etnograful Portik Iren subliniazǎ importanța conservării acestor meşteşuguri ca parte integrantǎ a patrimoniului cultural regional şi național. Într-o lume tot mai globalizată unde tineretul cautǎ alternative rapide şi profitabile pe termen scurt, eforturile comunităților locale devin esenţiale pentru perpetuarea acestor valori culturale fundamentale.
Tradițiile meșteșugărești din Harghita: O moștenire de familie și o oportunitate pentru tineri
Meșteșugurile, transmise din generație în generație
În județul Harghita, diverse meșteșuguri precum prelucrarea lemnului, olăritul și țesutul continuă să fie practicate cu pasiune. Aceste abilități sunt adesea transmise în cadrul familiilor, dar există și opțiuni de învățare prin intermediul școlilor populare de artă.
Oportunități pentru viitor
Etnograful Portik Iren subliniază că elevii care se familiarizează cu aceste meșteșuguri au șansa de a le transforma ulterior în meserii sau activități complementare veniturilor familiale. „Există un interes crescut; asociația noastră colaborează cu școlile și observăm că tinerii doresc să se angajeze în activități practice, nu doar teoretice”, a declarat Iren.
Sprijin instituțional pentru tradiții
Consiliul Județean Harghita joacă un rol esențial în păstrarea acestor tradiții prin sprijin financiar acordat diverselor proiecte menite să promoveze meșteșugurile locale. Președintele Consiliului Județean, Borboly Csaba, afirmă că aceste tradiții nu doar că oferă locuri de muncă, dar constituie și o oportunitate pentru tineri de a rămâne acasă. „Susținem cursurile care vizează instruirea în meșteșuguri valoroase ce pot genera noi locuri de muncă”, a adaugat el.
Creșterea interesului pentru produsele artizanale
În ultimii ani, tot mai mulți locuitori ai județului aleg produse tradiționale realizate manual. Târgurile organizate periodic au câștigat popularitate printre cei care apreciază obiectele artizanale sau ustensilele din lut. Acești consumatori consideră important să revină la rădăcini și să valorifice moșiile lăsate de strămoși.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyBlocarea intersecției pe verde poate aduce o amendă de 4.325 lei. Unde trebuie oprită mașina la semafor
BravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreună
LylaDepresia postpartum îi afectează și pe tați. Studiile indică 18,8% în România
Revista IoanaCe spune EMA despre ceaiul de roiniță pentru stres și somn și unde găsești precauțiile
News24Zelensky anunță moartea căpitanului unei nave turcești care ar fi fost lovită de drone rusești
Dolce SportJorge Jesus îi lasă lui Cristiano Ronaldo decizia revenirii la naționala Portugaliei
