Un medicament folosit de peste 60 de ani pentru diabet ar putea avea un mecanism mai puţin cunoscut: acţionează în creier prin intermediul unor neuroni din hipotalamus, potrivit cercetătorilor de la Baylor College of Medicine.
Metforminul, un tratament de bază pentru diabetul de tip 2, ar putea influenta direct creierul, nu doar ficatul sau intestinul, așa cum se credea până acum. Această descoperire aduce o nouă perspectivă asupra modului în care organismul reglează glicemia și deschide noi direcții pentru terapii viitoare destinate pacienţilor cu diabet.
Cercetătorii descoperă o legătură neașteptată între metformin și creier
Timp de decenii, metforminul a fost considerat un medicament care acţionează în special asupra ficatului și intestinului pentru a scădea glicemia. Un studiu publicat recent în Science Advances arată însă că efectele sale sunt mai complexe. Specialiștii de la Baylor College of Medicine au observat că, la doze uzuale, metforminul ajunge în nucleul ventromedial al hipotalamusului, o zonă cheie pentru reglarea metabolismului și pentru control glicemic eficient.
Aici, metforminul scade activitatea unei proteine numite Rapl. Practic, acţionează ca un întrerupător molecular asociat cu diabetul. Experimentele pe șoareci au arătat că, atunci când Rapl a fost eliminată genetic din această regiune, metforminul nu a mai avut efect, în timp ce alte medicamente antidiabetice au continuat să funcţioneze. Acest aspect diferențiază metforminul de alte clase de medicamente folosite în tratarea diabetului.
Un rol cheie pentru neuronii SF1
Cercetătorii au identificat și neuronii implicaţi: cei de tip SF1 din hipotalamus. Când metforminul a fost administrat direct în creier, acești neuroni au fost activaţi, iar glicemia a scăzut. Acest lucru arată că neuronii SF1 sunt importanţi pentru efectul de reducere a glicemiei al medicamentului și pentru control glicemic la nivel central.
Un mecanism diferit față de ce știam până acum
Un aspect esenţial este că doze mult mai mici de metformin pot influenţa creierul, față de ficat. Concentraţiile terapeutice uzuale sunt suficiente pentru a declanșa efectul la nivel cerebral. Acest mecanism este diferit de cel al altor medicamente antidiabetice, ceea ce ar putea explica unele efecte specifice ale metforminului și de ce este considerat un antidiabetic oral de bază.
Totuși, este important de reținut că metforminul poate avea efecte adverse, precum greață sau diaree, iar la pacienţii cu insuficiență renală riscurile pot fi mai mari. Descoperirea acestei noi căi de acţiune ar putea duce la tratamente mai bine ţintite, care să vizeze doar zona hipotalamică și să reducă riscul de efecte secundare la pacienţi cu diabet.
Se pare că aceeași proteină Rapl ar putea fi implicată și în alte efecte ale metforminului, inclusiv încetinirea proceselor de îmbătrânire. Studiile observaționale au arătat că utilizatorii de metformin au un risc mai scăzut de deces prematur, dar mecanismul nu era clar până acum. Acest lucru ar putea avea implicaţii pentru sănătatea mondială, având în vedere numărul mare de persoane care urmează tratament pentru diabet zaharat.
Rezultate promițătoare, dar cu multe semne de întrebare
Autorii studiului subliniază că rezultatele sunt deocamdată la nivel preclinic. Sunt necesare studii pe pacienţi pentru a confirma aceste date. Dacă mecanismul se va confirma și la oameni, următorul pas ar putea fi dezvoltarea unor terapii care să crească acţiunea cerebrală a metforminului, fără a mări dozele și riscul de efecte secundare. Aceasta ar putea schimba fundamental abordarea în administrare medicament pentru diabet.
O altă întrebare este de ce acest mecanism nu a fost observat mai devreme. Majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe ficat și intestin, iar studiile asupra creierului au fost mai puţine, din cauza dificultăţilor tehnice. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, specialiștii pot urmări acum cu mai multă precizie modul în care medicamentul ajunge în creier, ceea ce ar putea duce la noi progrese în medicamente antidiabetice.
Primele rezultate arată că metforminul se acumulează în hipotalamus, ceea ce susține ideea că această regiune are un rol important în efectul antidiabetic al medicamentului.
Metforminul continuă să aducă noi perspective
Chiar și după 60 de ani de utilizare, metforminul ridică încă multe semne de întrebare. Recent, a fost asociat cu reducerea riscului de demență și cu protecţie faţă de anumite tipuri de cancer. Un studiu din 2025, realizat pe peste 400 de femei aflate la postmenopauză, a arătat că utilizatoarele de metformin au avut un risc cu 30% mai mic de deces prematur comparativ cu cele tratate cu sulfoniluree, un alt tip de medicament pentru diabet zaharat.
Cercetătorii nu știu încă exact de ce apar aceste efecte. E posibil ca influența asupra metabolismului să aibă implicaţii mai largi. Echipa de la Baylor College of Medicine vrea să afle dacă Rapl este implicată și în aceste beneficii suplimentare, ceea ce ar putea deschide noi orizonturi pentru medicamente antidiabetice de generaţie nouă.
Deocamdată, recomandările clinice pentru folosirea metforminului nu se schimbă. Totuși, această descoperire ar putea duce în viitor la o abordare diferită a tratamentului diabetului, ţinând cont și de rolul sistemului nervos central și de posibilele efecte asupra sănătăţii la nivel global.
ldentificarea unei noi căi de acţiune pentru metformin arată că mai avem multe de aflat despre medicamentele folosite de zeci de ani. Dacă viitoarele studii pe oameni vor confirma aceste rezultate, tratamentul diabetului ar putea deveni mai eficient, mai sigur și mai bine adaptat fiecărui pacient. Pentru citare articol, consultați sursa originală.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaCum poți estompa ridurile de pe frunte. Retinolul are nevoie de cel puțin trei luni
Revista IoanaO „perdea” întunecată apărută brusc în câmpul vizual cere evaluare medicală în aceeași zi
News24Județul Brașov a raportat 85 de cazuri de hepatită A de la începerea școlii. Copiii de 1-9 ani sunt cei mai afectați
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
GetPonyTesla amână din nou demonstrația Roadster, de această dată până la 15 octombrie