Loviturile aeriene lansate de Israel asupra Iranului țintesc direct structurile de securitate internă ale regimului de la Teheran. Strategia, coordonată de premierul Benjamin Netanyahu, are un scop clar: slăbirea puterii centrale și crearea condițiilor pentru o eventuală revoltă populară. În acest plan, oficialii israelieni par să spere că presiunea militară constantă ar putea declanșa proteste interne masive.

Un mesaj direct pentru poporul iranian

Săptămâna trecută, premierul Netanyahu a susținut că operațiunea aeriană a produs deja „lovituri devastatoare” asupra sistemului de securitate iranian. El crede că acestea ar putea crea condiții „optime” pentru o revoltă. Mai mult, s-a adresat direct cetățenilor iranieni.

„Mă adresez poporului iranian. Momentul în care veți putea ieși în stradă pentru libertate se apropie. Suntem alături de voi și vă sprijinim. Dar, în cele din urmă, decizia vă aparține”, a spus Netanyahu.

Iar acțiunile militare confirmă determinarea Israelului. Operațiunea a dus deja la eliminarea unor figuri-cheie din conducerea iraniană, printre care liderul suprem Ali Khamenei și secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani. În paralel, forțele israeliene și-au intensificat atacurile asupra structurilor de securitate implicate în trecut în reprimarea violentă a protestelor antiguvernamentale.

Scepticism la Washington

Dacă la începutul operațiunii atât Israelul, cât și SUA sugerau că urmăresc crearea condițiilor pentru o schimbare de regim, lucrurile par să se fi nuanțat. Numai că, între timp, președintele american Donald Trump a declarat că un astfel de scenariu nu pare iminent. Pe 13 martie, Trump a oferit o evaluare tranșantă a situației civililor.

„Li se spune: dacă protestați, veți fi uciși în stradă. Este un obstacol major pentru oameni neînarmați”, a afirmat liderul de la Casa Albă.

Această perspectivă este confirmată și de un document al Departamentului de Stat al SUA, care arată că oficialii israelieni au avertizat că protestatarii ar putea fi „uciși” dacă ies în stradă, deoarece forțele de securitate iraniene dețin încă avantajul operațional. totusi, Israelul continuă să încurajeze public ideea unei revolte.

Reacția de pe străzile din Teheran

În ultimele două decenii, iranienii au organizat nu de puține ori proteste împotriva autorităților, asumându-și riscuri uriașe. Eliminarea lui Khamenei, lider suprem timp de peste treizeci de ani și un simbol al represiunii, a generat inițial reacții de susținere. Dar ce se întâmplă, pe bune, în rândul populației?

Autoritățile de la Teheran au transmis avertismente ferme. Șeful poliției, Ahmadreza Radan, a amenințat cu sancțiuni dure orice tentativă de protest. Simultan, mii de persoane au participat la manifestații organizate de regim împotriva SUA și a Israelului, un semn că guvernul încă păstrează sprijin în anumite segmente ale societății.

O misiune deloc simplă.

De la începutul războiului, Israelul a lansat zeci de atacuri asupra principalelor structuri de securitate, inclusiv asupra forțelor Basij (o forță paramilitară de voluntari afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice). Loviturile americane au vizat, în schimb, centre de comandă și infrastructura de informații ale aceleiași organizații.

Analiștii, între speranță și realism

Unii analiști consideră că slăbirea structurilor de represiune ar putea accelera tensiunile interne. Generalul în rezervă Ertan Ortal a declarat că perturbarea lanțului de comandă ar putea reduce eficiența forțelor Basij, ai căror membri depind de ordinele superiorilor. Alți experți rămân însă sceptici. Raz Zimmt, de la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv, spune că un eșec al forțelor de securitate ar putea încuraja protestele, dar nu există garanții.

Vali Nasr, profesor la Universitatea Johns Hopkins, subliniază o dinamică mult mai complexă. „Există o ostilitate profundă față de Republica Islamică, dar și resentimente semnificative față de SUA și Israel, precum și temeri legate de viitorul țării”, explică el.

La rândul său, fostul ofițer de informații Shahar Kofman consideră improbabilă o revoltă de amploare, subliniind capacitatea de coerciție a forțelor Basij. „Este o organizație numeroasă, bine înarmată și motivată. Eficiența ei în reprimarea protestelor nu trebuie subestimată”, a spus acesta. În opinia sa, Israelul ar trebui să se concentreze pe obiective mai tangibile, precum limitarea programului nuclear iranian.

Evaluările recente ale serviciilor de informații americane par să îi dea dreptate. Acestea indică faptul că regimul iranian ar putea rămâne la putere pe termen scurt, chiar dacă slăbit, cu un control sporit exercitat de structurile militare și de securitate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Ali Khamenei Basij Benjamin Netanyahu Iran Israel