Motorina a explodat cu 80 de bani în 14 zile la pompă în România

Motorina s-a scumpit cu 80 de bani în doar două săptămâni, o creștere de aproape 10% alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, care lovește direct în buzunarele românilor. Sâmbătă dimineață, prețul motorinei standard a depășit pragul psihologic de 9 lei pe litru în majoritatea stațiilor din Capitală.

Prețuri record la pompă

Datele oficiale arată o realitate îngrijorătoare. Prețurile pentru motorina standard variau sâmbătă între 8,95 și 9,05 lei pe litru, în timp ce motorina premium a ajuns să coste între 9,35 lei și 9,6 lei pe litru. Nici benzina nu a scăpat de scumpiri, cea standard fiind afișată la prețuri între 8,41 și 8,64 lei pe litru, iar cea premium urcând până la 9,32 lei pe litru.

Creșterea este una vertiginoasă.

Guvernul ezită, experții avertizează

În timp ce șoferii și transportatorii resimt șocul, autoritățile de la București par să prefere prudența. Expertul în energie Dumitru Chisăliță trage un semnal de alarmă serios. „România, deși are cel mai mare preț la motorină raportat la puterea de cumpărare și al doilea cel mai mare preț la benzină după același criteriu, nu a luat aproape nicio măsură reală în fața crizei generate de scumpirea combustibililor. Singura excepție notabilă rămâne compensarea de 20 de bani/litru acordată transportatorilor, în condițiile în care prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei/litru de la începutul anului”, avertizează acesta.

Numai că premierul Ilie Bolojan afirmă că nu se poate pune problema unei plafonări, pentru că în astfel de situaţii „e bine să fim rezervaţi, să nu acţionăm ca nişte piromani economici”.

Și totuși, promite o analiză. „În condiţiile în care în zilele următoare vom constata că există o dinamică a acestor preţuri care se duce în creştere în continuare, vom analiza care sunt măsurile pe care le putem lua care ar putea limita, subliniez, dar nu anula, pentru că nu putem face acest lucru – aceste creşteri în aşa fel, încât ele să fie suportabile pentru cetăţenii ţării noastre şi pentru economia noastră”, a declarat premierul.

Cum reacționează Europa

Spre deosebire de România, multe guverne europene au intervenit rapid pentru a tempera efectele creșterii barilului de petrol la aproape 120 de dolari. „Răspunsul Europei a fost unul pragmatic, dar și fragmentat. În lipsa unei intervenții coordonate imediate la nivelul Uniunii Europene, statele au recurs la instrumente naționale clasice: plafonarea prețurilor, reducerea taxelor, controlul pieței și măsuri de securitate pentru transportul petrolului”, explică Dumitru Chisăliță.

Unele țări (precum Ungaria, Croația și Slovenia) au ales intervenția directă, impunând plafoane de preț. Logica, spune expertul, este simplă. „Logica politică este clară: combustibilul nu este doar un produs economic, ci un factor social major. Creșterea abruptă a prețului benzinei sau motorinei se transmite imediat în costul transportului, al alimentelor și al bunurilor de bază”.

Iar altele au preferat o a doua strategie. „A doua strategie, mult mai răspândită în Europa de Vest, a fost reducerea taxelor și accizelor. Portugalia a oferit discounturi la combustibil, iar Italia a discutat mecanisme de accize variabile sau reduceri temporare. România a analizat și ea reducerea accizelor pentru a preveni depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru”, a mai spus Chisăliță. Pe lângă acestea, Polonia, prin compania sa de stat, a redus adaosul comercial, iar Franța a intensificat controalele pentru a preveni specula.

Plafonarea, o sabie cu două tăișuri

V-ați întrebat însă care e prețul real al unei astfel de măsuri? E drept că plafonarea pare soluția ideală la prima vedere, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Specialistul în energie avertizează că măsura este o sabie cu două tăișuri. „Pe termen scurt, protejează populația și transportatorii. Pe termen lung, însă, poate distorsiona piața și poate descuraja aprovizionarea, mai ales dacă diferența dintre prețul real și cel plafonat devine prea mare. Din acest motiv, astfel de măsuri sunt aproape întotdeauna temporare”, a punctat Chisăliță.

Rezervele strategice și dependența Europei

La nivel european, reacția a fost mai prudentă, Bruxelles-ul subliniind că statele membre dispun de rezerve strategice de petrol pentru aproximativ 85-90 de zile. Deocamdată, nu s-a decis eliberarea acestor rezerve.

Dincolo de cifre, criza actuală scoate în evidență o vulnerabilitate majoră a continentului. Deși tranziția energetică este în plină desfășurare, petrolul rămâne un element central al economiei. „Criza din martie 2026 este, astfel, un nou reminder al acestei dependențe. Măsurile adoptate de guverne pot atenua efectele pe termen scurt, dar nu rezolvă problema structurală. Atâta timp cât transportul și o mare parte din industrie depind de combustibili fosili, fiecare tensiune geopolitică majoră va avea ecou direct în buzunarele europenilor. Europa a demonstrat că poate reacționa rapid. Întrebarea care rămâne este dacă poate deveni suficient de independentă energetic încât astfel de crize să nu mai producă șocuri economice și sociale majore”, conchide expertul.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc