După mai bine de 53 de ani, NASA este gata să lanseze din nou un echipaj uman spre Lună. Misiunea Artemis II, un zbor de testare de 10 zile, va duce trei astronauți americani și unul canadian în jurul satelitului natural al Pământului, marcând un pas cheie în noua cursă spațială, de data aceasta cu China. Întregul program Artemis are un cost estimat de cel puțin 93 de miliarde de dolari, calculat începând din 2012.
O nouă cursă spațială
Oamenii nu au mai pășit pe suprafața lunară din 1972, de la misiunea Apollo 17. Acum, Statele Unite, singura țară care a trimis oameni pe un alt corp ceresc, își propun să repete performanța în 2028, la polul sud al Lunii. Numai că de data aceasta, competiția nu mai este cu Uniunea Sovietică, ci cu China, un rival tehnologic care a înregistrat progrese constante și care și-a propus să trimită propriul echipaj pe Lună până în 2030.
Astronauta NASA Christina Koch, specialist de misiune în cadrul Artemis II, a subliniat importanța strategică a revenirii. „Multe, multe ţări au recunoscut valoarea explorării mai îndepărtate a sistemului solar, către Lună şi mai departe către Marte”, a declarat ea. Potrivit acesteia, Luna este o „suprafaţă martor” a formării sistemului solar și o etapă intermediară esențială către Marte.
Dincolo de știință, miza este existențială. V-ați gândit vreodată la asta? „Ele recunosc nu numai că putem obţine toate aceste beneficii extrem de concrete, dar şi că avem şi oportunitatea de a răspunde la întrebarea care ar putea fi întrebarea vieţii noastre, şi anume: suntem singuri? Răspunsul la această întrebare începe pe Lună”, a adăugat Koch. Până la urmă, întrebarea cheie este una de leadership global. „Întrebarea nu este dacă ar trebui să mergem, ci dacă ar trebui să fim primii sau să urmăm (după alţii)?”, a concluzionat astronauta.
Echipajul și miza canadiană
Echipajul misiunii este format din astronauții NASA Victor Glover, Reid Wiseman și Christina Koch, alături de Jeremy Hansen de la Agenția Spațială Canadiană (CSA). Hansen va deveni astfel primul canadian care ajunge în vecinătatea Lunii.
Prezența sa nu este întâmplătoare. Ea face parte dintr-un acord din 2020 între NASA și CSA. „Această participare a fost rezultatul unor decenii de contribuţii şi investiţii strategice din partea noastră”, a explicat Mathieu Caron, șeful biroului de astronauți al CSA, făcând referire la contribuțiile Canadei în domeniul roboticii la Stația Spațială Internațională.
Planul de zbor de 10 zile
Dar cum se va desfășura, pe bune, misiunea? Lansarea este programată pentru 1 aprilie de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul rachetei Space Launch System (SLS), cea mai puternică rachetă lansată vreodată de agenție. E drept că există o fereastră de rezervă până pe 6 aprilie, în funcție de vreme, și o alta care se deschide pe 30 aprilie.
În primele două zile, echipajul va rămâne pe o orbită înaltă a Pământului pentru a testa toate sistemele esențiale ale capsulei Orion – de la suportul de viață la navigație și comunicații. Ulterior, o aprindere a motorului (numită injecție translunară) va propulsa nava pe traiectoria spre Lună. Călătoria va dura câteva zile, timp în care astronauții vor ajunge mai departe de Pământ decât orice alt om înaintea lor. Orion va trece apoi prin spatele Lunii pe o traiectorie care o va readuce natural spre casă, fără a necesita propulsie suplimentară.
Reintrarea în atmosferă este unul dintre cele mai critice momente.
Capsula va lovi atmosfera cu o viteză de aproximativ 40.230 km/h, testând la maximum scutul termic. Misiunea se va încheia cu o amerizare în Oceanul Pacific, de unde echipajul va fi recuperat.
Piața lunară de 127 de miliarde de dolari
Dincolo de explorare, NASA se bazează pe companii private precum Boeing, Northrop Grumman (care construiesc racheta SLS) și Lockheed Martin (constructorul capsulei Orion) pentru a stimula o viitoare piață comercială lunară. Un raport PricewaterhouseCoopers din ianuarie estima venituri de 127 de miliarde de dolari până în 2050 din activitățile de pe suprafața Lunii, cu investiții ce ar putea ajunge la 72-88 de miliarde de dolari.
Companii precum SpaceX (a lui Elon Musk) și Blue Origin (a lui Jeff Bezos) își dezvoltă propriile module de aterizare cu finanțare de la NASA, dar cu posibilitatea de a le oferi și altor clienți. totusi, nu toată lumea este la fel de optimistă. Akhil Rao, economist la firma de analiză Rational Futures și fost cercetător la NASA, a declarat că „nu vede o valoare economică pe termen scurt pe care companiile ar putea să o obţină şi care ar permite NASA să nu se mai implice”. guvernele vor rămâne principalii clienți pentru mult timp de acum încolo.
Planurile viitoare includ misiunea Artemis III, programată pentru 2027, care va testa andocarea capsulei Orion cu modulele lunare de la Blue Origin și SpaceX. Numai că prima aselenizare cu echipaj a fost amânată pentru misiunea Artemis IV, o decizie luată în februarie de noul administrator al NASA, miliardarul Jared Isaacman, care a adus noi obiective în program.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyPrimul Volkswagen dezvoltat cu Xpeng vinde slab în China, în fața rivalilor Xiaomi și Zeekr
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Poliția franceză a arestat un suspect monitorizat după incendierea primăriei din Limoges
Dolce SportLeBron James atacă al cincilea titlu la Philadelphia în sezonul cu numărul 24, un record NBA
