Obezitatea infantilă: o criză globală în expansiune
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă cu privire la creșterea alarmantă a obezității în rândul copiilor sub cinci ani, evidențiind o situație critică mai ales în țările în dezvoltare, cum ar fi cele din Africa. Rata obezității infantile s-a dublat din 1990 până în prezent.
Cauze și implicații ale epidemiei
Raportul elaborat de comisia pentru eradicarea obezității infantile din cadrul OMS subliniază că problema nu a fost recunoscută ca fiind una majoră de sănătate publică timp îndelungat, fiind adesea considerată rezultatul alegerilor familiale. totuși, cercetarea desfășurată pe parcursul a doi ani și acoperind peste 100 de țări sugerează că intervențiile guvernamentale sunt esențiale pentru combaterea acestei epidemii.
„Mesajul principal este clar: copiii nu sunt responsabili pentru această situație,” afirmă Peter Gluckman, copreședinte al Comisiei.
Factori agravanți și necesitatea unei reacții globale
Printre factorii care contribuie la agravarea problemei se numără alimentația nesănătoasă, lipsa activităților fizice în școli și reglementările inadecvate privind comercializarea produselor alimentare nesănătoase. Raportul avertizează că fără măsuri imediate, progresele realizate în domeniul sănătății globale ar putea fi compromise.
Gluckman recunoaște că soluțiile propuse par simple – promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și activitate fizică regulată – dar subliniază că implementarea acestora de către autorități este insuficient dezvoltată. numărul copiilor supraponderali a crescut de la 31 milioane în 1990 la 41 milioane în 2014.
Situația specific regional
„Obezitatea infantilă reprezintă o crizǎ explozivǎ pentru ţările aflate în dezvoltare,” adaugǎ Gluckman. În Africa, numărul copiilor sub cinci ani cu probleme de greutate aproape s-a dublat între anii 1990 şi 2014, ajungând la aproximativ 10 milioane. De asemenea,aproape jumătate dintre copiii considerați obezi trãiesc in Asia.
Raportul indicã faptul cǎ in ţările dezvoltate copiii provenind din medii defavorizate au un risc mai mare să devină obezi datorită accesibilitatii ridicate a alimentelor fast-food bogate in zahăr. În contrast, familiile avute din țările sărace se confruntã cu riscuri similare datoritǎ percepției culturale conform cǎreia un copil supraponderal este considerat sănatos.
Procese biologice implicate
Doi factori biologici contribuie la riscul crescut de obezitate după naștere:
- „Decalaj”: Apare ca urmare a malnutriției ușoare pe parcursul sarcinii sau al primelor luni de viață care afectează funcțiile genetice ale copilului.
- „Dezvoltării”: Aceasta se referã la condițiile mamei însărcinate; dacă aceasta suferã deja de obezitate sau diabet există riscul ca nou-nascutul să dezvolte tulburări metabolice asociate cu excesul ponderal ulterior.
Pentru un răspuns coordonat global
Autorii raportului solicitӑ o abordare integrată ce implicӑ politici eficiente şi responsabilizare individualӑ faţӑ de problematica obezitӑţii infantile. Gluckman concluzioneazӑ cӑ simpla promovare a unei diete echilibrate şi exerciţiului fizic nu va rezolva problema fără intervenţii sistemice adecvate:
„Avem responsabilitatea moralã faţă de copii şi trebuie sӑ ne asigurăm cӑ aceştia nu ajung sӑ sufere din cauza obezit��tii.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum îți verifici echilibrul în 10 secunde acasă și de ce rezultatul nu îți măsoară direct vârsta biologică
Revista IoanaCum folosești vișinul pentru murături crocante. Pune 2-3 frunze într-un borcan de 800 ml sau un litru
News24Facturile de electricitate s-ar putea majora cu 20-30% pe fondul producției insuficiente
Dolce SportAlexander Zverev va deveni lider mondial în 2026 după retragerea lui Sinner din restul sezonului
GetPonyITP anual pentru autoturismele cu vechime de cel puțin 12 ani. Ce acte sunt necesare și cât costă verificarea
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie