Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial singurătatea o amenințare reală pentru sănătatea globală. Experții compară efectele izolării cu fumatul a 15 țigări pe zi, o realitate cruntă pe care, conform statisticilor mondiale, unul din șase oameni o resimte din plin. Iar cifrele arată că aproximativ 100 de persoane mor în fiecare oră din boli generate de această însingurare.

Paradoxul modern: singur în mulțime

Deși suntem mai conectați ca niciodată prin tehnologie, sentimentul de izolare este tot mai acut. Andrei, un tânăr de 23 de ani, descrie perfect acest paradox. „Destul de des m-am simțit singur pentru că, cumva, e foarte ironic, dar în momentul în care ești înconjurat de oameni, parcă te simți și mai singur decât atunci când ești pur și simplu singur”, afirmă el. Senzația este amplificată de o presiune socială greu de gestionat.

Iar anxietatea joacă un rol central în acest cerc vicios. „Sunt tot felul de oameni în jur și pur și simplu te sperie cumva chestia asta. E vorba de anxietate oarecum. Cu cât încerci să-ți oprești emoția asta că ești singur, cu atât o să te simți și mai singur, și mai singuri, și mai siguri”, a mai spus Andrei. Până la urmă, cum vine asta să fii înconjurat de lume și totuși să te simți invizibil?

Un ucigaș tăcut cu efecte devastatoare

Dincolo de starea psihică, consecințele singurătății sunt cât se poate de fizice și grave. Vorbim de infarct, accidente vasculare cerebrale, depresie și anxietate, toate fiind afecțiuni agravate sau chiar generate de izolare. Tinerii sunt printre cei mai afectați, mulți recunoscând că se autoizolează.

Cifrele sunt, pe bune, înfiorătoare.

O tânără recunoaște că a trecut prin asta: „Mă autoizolam într-un fel, aveam o singură prietenă”. Ieșirea din acest blocaj a venit treptat, prin efort conștient. „Am început să vorbesc mai mult cu oameni pe care îi admiram”, a povestit ea.

„Cea mai anxioasă generație din istorie”

Specialiștii confirmă că trăim vremuri complicate, iar presiunea pe tineri este imensă. Sociologul Dan Petre oferă o perspectivă tranșantă: „Este generația cea mai anxioasă din istorie. Cea mai depresivă din istorie. Sunt mai multe tipuri de presiuni, presiunea emoțională, presiune socială, presiuna îngrijorării față de viitor. Viitorul arată din ce în ce mai incet, din ce în ce mai sumbru, cu mai puține oportunități decât în cazul generațiilor precedente”.

Iar tehnologia și rețelele sociale, create teoretic pentru a ne conecta, par mai degrabă să adâncească prăpastia. „Uite chiar acum, uite, era un copil cu căștile pe urechi, În lumea lui era pierdut, nu vede că natura învie, nu vede nimic în jurul lui, ceea ce înseamnă o singurătate, un univers paralel cu ceea ce se întâmplă acum”, a remarcat un trecător.

Psihologul Gabriela Maalouf completează tabloul, explicând impactul direct al gadgeturilor. „Dacă ne referim la copii și la adolescenți, din păcate toată zona asta de social media și de dependență de tehnologie și de stat foarte mult singuri pe un gadget anume, îi face să nu-și dorească să socializeze foarte mult în viața reală, ba chiar unii dintre ei afirmă că le este frică să mai pună mâna pe telefon, să vorbească cu cineva sau chiar să se întâlnească”, a afirmat aceasta.

Singurătatea în doi, o durere aparte

Poate cea mai dureroasă formă de izolare este cea resimțită în cuplu. Când persoana care ar trebui să-ți fie cel mai aproape pare la kilometri distanță. Andrei descrie acest sentiment ca fiind „foarte ciudat. Se simte de parcă ar fi cineva acolo, dar parcă nu te aude. De parcă e un perete, pur și simplu.”

Alte state au declarat război, România tace

Conștiente de impactul devastator asupra societății – de la scăderea natalității la creșterea cheltuielilor medicale – mai multe țări au început să ia măsuri concrete. În Marea Britanie există un Minister al Singurătății, Suedia investește 30 de milioane de euro în programe pentru vârstnici, iar Japonia implementează politici pentru sănătatea mintală și conexiuni sociale. La noi, statul pare la fel de izolat de problemă.

Inițiativele vin, e drept că timid, din zona non-guvernamentală. Vlad Borla a creat un proiect prin care aduce oamenii împreună pentru a socializa autentic. „Ne întâlnim mai multe persoane şi nu ne dăm sfaturi nu judecăm, vorbim despre noi, nu generalizăm. Păstrăm confidenţialitatea şi ne împărţim pe grupuleţe. Câte 4 persoane. Fiecare are 3 minute să răspundă la întrebarea propusă. Aşa ascultăm fiecare pespectivă. Schimbăm grupurile şi cunoaştem alţi oameni”, explică el mecanismul.

Dar cele mai multe proiecte de acest fel (finanțate de regulă privat) sunt dedicate seniorilor. „Mi se pare incredibil pentru mine, pentru că dansăm. tot felul de activități interesante, terapia prin râs, de exemplu”, spune o doamnă în vârstă, beneficiară a unui astfel de program.

Statisticile pentru țara noastră arată că 2,5 milioane de români trăiesc singuri, cu 400.000 mai mulți decât acum un deceniu. Deși nu suntem încă la nivelul țărilor nordice precum Norvegia sau Danemarca, unde aproape jumătate dintre locuințe au un singur rezident, tendința este clară și arată o schimbare profundă a modului în care ne raportăm la familie și viața socială.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
anxietate OMS sanatate mintala singurătate social media