România, o țară cu resurse semnificative de petrol și gaze, se confruntă cu un paradox major: nu are un jucător energetic de anvergură regională. În schimb, Ungaria, o țară fără zăcăminte comparabile, a reușit să construiască un gigant precum MOL Group, care domină piața din regiune.

Această situație a fost analizată de consilierul prezidențial Radu Burnete, care subliniază necesitatea unei gândiri strategice pentru dezvoltarea companiilor românești. Potrivit unei analize publicate de Capital, lipsa unui campion național în energie ridică semne de întrebare cu privire la modul în care România își valorifică avantajele naturale.

„Un pic ciudat”: Paradoxul resurselor românești

Radu Burnete consideră neobișnuită discrepanța dintre resursele unei țări și puterea companiilor sale energetice. El atrage atenția că Ungaria a reușit să creeze un jucător regional puternic în lipsa resurselor, în timp ce România, care le deține, nu a făcut acest pas.

„E un pic ciudat că o țară care nu are petrol și gaze, cum e Ungaria, are un jucător de dimensiunea MOL, în timp ce România, care are și petrol și gaze, nu are un jucător de acea dimensiune regională. Acestea sunt probleme pe care cred că trebuie să ni le punem”, a declarat consilierul prezidențial.

Burnete a explicat că experiența companiilor românești pe piețele externe este relativ recentă, începând practic după integrarea în Uniunea Europeană. Consolidarea și extinderea acestora trebuie privite ca un proces de învățare pe termen lung. „Țările occidentale fac comerț pe toată planeta de sute de ani. România, practic, a început să aibă jucători locali capabili să acceseze piețe externe abia după aderarea la Uniunea Europeană”, a mai spus Burnete.

Teama de preluare în fața giganților din Vest

O provocare majoră pentru companiile din Europa de Est, inclusiv pentru cele din România, este riscul de a fi absorbite de marile corporații vestice, pe măsură ce piața europeană devine tot mai integrată. Această îngrijorare este larg răspândită în întregul bloc estic.

„Există această temere și nu e doar în România. În tot blocul estic există această temere că, dacă piața europeană devine foarte integrată, rezultatul va fi că firmele mari din Vest vor achiziționa companiile din Est”, a subliniat consilierul prezidențial.

Cu toate acestea, dinamica nu este unilaterală. Există și exemple de succes ale unor companii est-europene care s-au extins în Vest. Grupul polonez Orlen și compania românească Digi Communications sunt două exemple de firme care operează în mai multe state europene, unde au câștigat cote de piață importante.

Ce soluții are România? Diplomația economică, o prioritate

Pentru a sprijini companiile românești în competiția europeană, reforma diplomației economice devine o prioritate strategică. O măsură concretă ar fi transformarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) într-o entitate dedicată atragerii de investiții și susținerii active a exporturilor.

Totodată, ambasadele României ar trebui să acorde o importanță sporită dosarelor economice. Această abordare ar reflecta mai bine rolul esențial al dimensiunii economice în relațiile externe și în atragerea de capital. În acest context, Executivul european intenționează să modifice legislația pentru a permite formarea unor „campioni europeni” printr-o interpretare mai flexibilă a regulilor de concurență. România trebuie să profite de aceste oportunități pentru a-și dezvolta propriii campioni regionali și pentru a-și valorifica strategic resursele energetice.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
energie gaze MOL Group petrol Radu Burnete