Pericolul invizibil care atacă organismul din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm

Pericolul invizibilcare atacă organismul din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm. Expunerea constantă la substanțele chimice din plastic poate deveni una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea copiilor și adulților.

Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la NYU Langone Health și publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health arată că utilizarea zilnică a plasticului contribuie la apariția unor boli cronice precum obezitatea, infertilitatea, astmul și tulburările de dezvoltare cerebrală. Cercetarea a fost publicată în contextul negocierilor pentru Tratatul Global privind Plasticul, coordonat de ONU, menit să limiteze producția și utilizarea acestui material la nivel mondial.

Pericolul invizibilcare atacă organismul din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm

Analiza s-a bazat pe sute de studii efectuate asupra mii de femei însărcinate, nou-născuți și copii, identificând trei clase majore de substanțe chimice periculoase: ftalații (care fac plasticul flexibil), bisfenolii (responsabili pentru rigiditate) și substanțele perfluoroalchilate – PFAS (care oferă rezistență la căldură și impermeabilitate). Aceste chimicale se găsesc în ambalaje alimentare, produse cosmetice, jucării și chiar bonuri fiscale.

Odată cu încălzirea sau degradarea plasticului, ele sunt eliberate în mediu sub formă de microparticule care pot fi ingerate sau inhalate, ducând la inflamații persistente și dereglări ale sistemului endocrin, responsabil de reglarea metabolismului, fertilității și dezvoltării.

Legătura dintre plastic și bolile cronice

Cercetările arată o asociere clară între expunerea timpurie la aceste substanțe și probleme de dezvoltare cerebrală precum scăderea IQ-ului, autismul și ADHD.

„Rezultatele noastre arată că plasticul joacă un rol în apariţia precoce a multor boli cronice care persistă până la vârsta adultă. Dacă ne dorim să avem copiii sănătoşi şi să aibă o viaţă lungă, trebuie să reducem utilizarea acestor materiale”, a declarat prof. dr. Leonardo Trasande, pediatru și expert în sănătate publică la NYU Grossman School of Medicine.

Autorii studiului atrag atenția că efectele expunerii se manifestă chiar și la doze mici, mai ales în perioada prenatală și în primii ani de viață, când organismul este extrem de vulnerabil la toxine.

Ce pot face părinții și autoritățile

Cercetătorii oferă recomandări simple, dar eficiente, pentru limitarea contactului cu substanțele periculoase: evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic, folosirea sticlelor din sticlă sau oțel inoxidabil și renunțarea la spălarea plasticului în mașina de vase. Totodată, medicii și profesorii pot avea un rol esențial în informarea familiilor despre riscuri și alternative sigure.

La nivel global, autorii subliniază nevoia unor reglementări stricte, mai ales în comunitățile sărace, unde populația este mai expusă la materiale de calitate inferioară.
Deși plasticul este vital în domenii precum medicina – fiind folosit în ventilatoare, tuburi de alimentație pentru nou-născuți sau dispozitive pentru astm – cercetătorii avertizează că utilizarea sa „inutilă” în alte sectoare trebuie redusă.

„Problema este globală, iar soluțiile trebuie să fie sustenabile”, arată autorii, menționând că studiul a fost finanțat de Institutele Naționale pentru Sănătate (NIH) și de alte organizații internaționale implicate în combaterea poluării cu plastic.