Companiile de transport maritim care operează în zona Strâmtorii Ormuz recurg la o strategie inedită pentru a se proteja. În plin conflict între Iran, Statele Unite și Israel, mai multe nave comerciale au început să se identifice drept chineze în sistemele de urmărire, într-o încercare disperată de a evita să devină ținte.
O tactică de supraviețuire
Datele de monitorizare maritimă arată că cel puțin opt nave comerciale care tranzitează Golful Persic și Golful Oman și-au modificat recent semnalele de destinație. În loc să indice următorul port, sistemul lor automat de identificare (AIS) afișează mesaje precum „CHINA OWNER” sau „CHINA OWNER & CREW”.
E drept că, la prima vedere, pare ciudat. Numai că lucrurile stau puțin diferit. „Scopul principal al navelor care se identifică public drept ‘chineze’ în timp ce tranzitează Golful sau Strâmtoarea Hormuz este în primul rând reducerea riscului de a fi atacate, nu facilitarea trecerii prin strâmtoare”, explică Ana Subasic, analist la Kpler, compania care deține platforma MarineTraffic. Iranul și aliații săi au evitat, în general, să atace navele cu legături chineze, datorită relațiilor economice strânse.
Majoritatea acestor nave nici măcar nu au pavilion chinez, ci navighează sub steaguri din Panama sau Insulele Marshall. Dar asta contează mai puțin. „Mesajul este mai degrabă: nu mă confundați cu tipul de navă pe care ați spus că îl veți ataca”, a adăugat Kun Cao, director la firma de consultanță Reddal. Până la urmă, în transportul comercial, pavilionul unei nave „are adesea puțin de-a face cu naționalitatea proprietarului navei”.
Atacurile se întețesc
Această strategie vine pe fondul unei escaladări dramatice a violențelor. De la începutul conflictului, în urmă cu aproape două săptămâni, cel puțin 16 nave au fost atacate în regiune, conform unei analize. Alte estimări indică un total de cel puțin 19 nave comerciale avariate.
Doar joi, două petroliere au luat foc lângă portul irakian Basra, după ce au fost lovite de ambarcațiuni iraniene ce transportau explozibili. Un membru al echipajului a murit. Cu doar câteva ore înainte, alte trei nave fuseseră lovite în diferite zone ale Golfului. Gardienii Revoluției din Iran au revendicat atacul asupra unei nave thailandeze, iar un alt portcontainer a raportat că a fost lovit de un proiectil neidentificat lângă Emiratele Arabe Unite.
Un război regional în plină expansiune
Conflictul, declanșat la sfârșitul lunii februarie de o campanie de bombardamente a SUA și Israelului împotriva Iranului, a provocat deja moartea a peste 2.000 de persoane. Iar ostilitățile s-au extins în tot Orientul Mijlociu.
Joi au fost raportate drone deasupra Kuweitului, Irakului, Emiratelor Arabe Unite, Bahrainului și Omanului. În același timp, miliția Hezbollah, susținută de Iran, a lansat cel mai mare baraj de rachete al războiului asupra Israelului, ceea ce a dus la noi lovituri aeriene israeliene asupra Beirutului. V-ați întrebat care sunt consecințele economice ale unui astfel de conflict?
Strâmtoarea Ormuz punctul nevralgic al planetei
Atacurile au un impact uriaș asupra piețelor energetice, iar motivul este simplu: Strâmtoarea Ormuz. Această rută maritimă îngustă leagă Golful Persic de restul lumii și, în mod normal, pe aici trece aproximativ o cincime din petrolul mondial. Înainte de război, circa 80 de petroliere și nave de gaz traversau zilnic strâmtoarea, transportând aproape 20 de milioane de barili de petrol.
Acum, cifrele sunt dramatice.
Numărul a scăzut la doar una sau două nave care reușesc să treacă în siguranță în fiecare zi. Iranul a amenințat că va bloca complet transporturile până la încetarea atacurilor. Agenția Internațională pentru Energie a avertizat deja că războiul a cauzat „cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale de petrol”.
Prețul petrolului explodează
Inevitabil, prețurile au explodat. Țițeiul a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril, înregistrând o creștere de aproape 40% de la începutul conflictului. Oficialii iranieni au avertizat că prețurile ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril dacă războiul continuă (recordul istoric a fost de 147,27 dolari în 2008).
Drept răspuns, marile economii ale lumii au anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, aproape jumătate venind din SUA. Numai că analiștii spun că acest petrol va ajunge pe piață abia peste câteva luni și ar acoperi doar trei săptămâni din fluxul normal prin Ormuz. „Singura modalitate prin care prețurile petrolului pot scădea în mod sustenabil este reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz”, au declarat analiștii ING.
Efecte în lanț pentru economia globală
Impactul se simte deja dincolo de prețul la pompă. Citibank a anunțat că își va închide temporar sucursalele din Emiratele Arabe Unite, după ce Iranul a avertizat că băncile ar putea deveni ținte legitime. HSBC și-a închis, si, filialele din Qatar. Economiștii avertizează că o perturbare prelungită a transportului maritim și a fluxurilor de energie ar putea alimenta inflația și amenința aprovizionarea cu energie, alimente și bunuri industriale în numeroase țări, cu mult dincolo de Orientul Mijlociu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”
LylaDormitul cu machiaj poate bloca porii și irita ochii. Ce faci seara fără să agresezi pielea
Revista IoanaTapetul detașabil schimbă o cameră în câteva minute. Unde îl poți pune și unde trebuie atenție
News24Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de formarea unui Guvern fără AUR
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
