Cu un avans de circa 10 puncte procentuale în sondaje, liderul opoziției din Ungaria, Péter Magyar, pregătește o strategie inedită pentru alegerile din 12 aprilie. Planul său este să recruteze executivi de top din mediul de afaceri pentru a forma un viitor guvern, mizând pe experiența lor managerială pentru a debloca fondurile europene și a reduce influența consolidată de premierul Viktor Orbán.

Promisiunea unei „schimbări reale de regim”

Partidul Tisza, condus de Magyar, promite o transformare profundă a ceea ce descrie ca fiind un sistem dominat de rețele de interese apropiate guvernului. Hai sa vedem ce inseamna asta, mai exact. Vicepreședintele formațiunii, Zoltán Tarr, afirmă că prioritatea este recrutarea unor „manageri competenți”, capabili să implementeze reforme structurale. Iar logica din spate e simplă: aducând oameni din mediul corporativ, în locul politicienilor tradiționali, se reduce riscul ca viitorii miniștri să fie afectați de legături anterioare cu administrația Orbán.

Numele de pe listă și miza fondurilor europene

Un obiectiv central al opoziției este, clar, reluarea accesului la fondurile europene blocate. Zoltán Tarr a sugerat că negocierile cu Ursula von der Leyen și instituțiile de la Bruxelles vor fi abordate într-o manieră pragmatică, similară relațiilor din mediul de afaceri, bazate pe încredere reciprocă și respectarea angajamentelor. Dar cine sunt acești manageri? Până acum, au fost confirmate câteva nume pentru un posibil cabinet:

  • Anita Orbán – propusă pentru funcția de ministru de externe
  • István Kapitány – pentru portofoliul energiei
  • András Kármán – pentru finanțe și buget
  • Szabolcs Bóna – pentru agricultură
  • Zsolt Hegedus – pentru sănătate

Obstacolele din sistem

Numai că victoria în alegeri s-ar putea să nu fie de ajuns. V-ați gândit vreodată cât de adânc poate pătrunde un partid în structurile statului? Noul guvern s-ar confrunta cu dificultăți majore în demontarea rețelelor de influență construite de Fidesz în sistemul judiciar, mass-media și companiile de stat. Un exemplu concret este MOL Group, principala companie energetică a țării, deținută parțial de Mathias Corvinus Collegium (o instituție apropiată de cercurile guvernamentale).

Aici intervine problema reală.

Multe dintre reformele propuse necesită o majoritate de două treimi în parlament, un prag, e drept, dificil de atins. Potrivit lui Miklós Ligeti de la Transparency International Hungary, instituții-cheie precum Curtea Constituțională, procurorul general sau autoritățile de reglementare sunt în prezent influențate de aliați ai guvernului, ceea ce ar putea limita drastic capacitatea unui nou executiv de a implementa schimbări.

Pregătiți pentru orice scenariu

Opoziția susține însă că se pregătește pentru ambele scenarii posibile: fie o majoritate simplă, fie una constituțională. În cazul obținerii unei majorități de două treimi, care le-ar oferi puteri sporite, partidul Tisza intenționează să deschidă o dezbatere amplă privind revizuirea Constituției adoptate în 2011, chiar sub conducerea lui Viktor Orbán.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Fidesz Partidul Tisza Péter Magyar Ungaria Viktor Orban