Allianz estimează pierderi de până la 7% din PIB în marile economii UE. Cum mută canicula riscul climatic în bilanțuri

Fermierii, producătorii industriali și companiile din energie suportă deja pierderi directe din caniculă, secetă și incendii, într-un moment în care dezbaterea climatică din UE se mută din zona de reglementare în cea de risc economic imediat. În Europa, efectele recente au însemnat producție mai mică, întreruperi logistice și presiune pe alimentarea cu electricitate, cu costuri care urcă la miliarde de euro.

La finalul lunii iunie, valul de căldură a fost asociat cu peste 14.000 de decese în Europa, iar aproape 500.000 de persoane au fost evacuate din calea incendiilor. În același interval, costul economic a devenit vizibil în mai multe sectoare-cheie: productivitate, agricultură, transport fluvial și producție de energie.

Estimările pierderilor economice pentru marile economii

Cele mai ample proiecții vin de la Allianz, care estimează că între 2026 și 2030 pierderile cumulate din PIB cauzate de caniculă vor ajunge la 240 miliarde de dolari pentru Franța, 147 miliarde de dolari pentru Italia, 131 miliarde de dolari pentru Germania și 120 miliarde de dolari pentru Spania, reprezentând până la 7% din PIB. Pentru companiile expuse pe aceste piețe, cifra mută discuția din zona costurilor de conformare climatică în cea a pierderilor de volum, marjă și randament operațional.

În Germania, numai valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie a generat pierderi de productivitate estimate la 6,3 miliarde de euro. Iar pe transport, șocul s-a transmis rapid în lanțurile industriale: Rinul a atins cel mai scăzut nivel din 1880, iar barjele au fost obligate să își reducă încărcătura cu până la 80%, ceea ce a determinat Thyssenkrupp să reducă producția.

Institutul Kiel pentru Economia Mondială estimează că nivelul scăzut al Rinului ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0,1-0,2% în trimestrul al treilea. Pentru industriile care depind de materii prime transportate pe fluviu, impactul nu mai este doar unul logistic, ci unul de output și de capacitate utilizată.

Și agricultura a înregistrat o pierdere cuantificabilă. Asociația europeană Coceral raportează că valul de căldură din iunie a distrus 9 milioane de tone de cereale, ceea ce a generat pierderi de 2 miliarde de euro pentru fermieri. Pe o piață deja tensionată de costuri ridicate și volatilitate, această reducere de volum se transmite direct în veniturile exploatațiilor și în disponibilitatea ofertei.

Impactul asupra energiei și infrastructurii

Impactul s-a extins și asupra infrastructurii energetice. Nivelul scăzut al Dunării a afectat producția de energie, iar centrala Paks din Ungaria, care asigură 40% din electricitatea țării, produce doar o zecime din capacitate. În România, centrala Cernavodă și-a oprit ambele reactoare, care reprezintă 20% din producția națională, iar uzinele Dacia și Ford și-au oprit temporar producția pentru a economisi energie.

Guvernul român a autorizat deja scufundarea a patru barje pe brațul Bala pentru a ridica nivelul Dunării și a asigura apa de răcire necesară funcționării reactoarelor de la Cernavodă. Măsura de urgență vine în timp ce proiectul de ridicare a cotei de fund a brațului Bala, esențial pentru funcționarea centralei, este blocat la Ministerul Transporturilor din aprilie 2024.

Costurile incendiilor completează tabloul. Până la sfârșitul lunii iulie, în UE au ars 465.000 de hectare, iar Ministerul francez al Tranziției Ecologice estimează costul de reîmpădurire la 10.000 de euro pe hectar. Între 2011 și 2018, incendiile de vegetație au costat Portugalia, Spania, Italia și Grecia până la 2,1 miliarde de euro anual, iar un studiu ETH Zurich consideră că această valoare subestimează anul curent.

Bob Ward, director de politici la Institutul Grantham pentru Cercetare privind Schimbările Climatice de la London School of Economics, a rezumat conflictul dintre obiectivele industriale pe termen scurt și costurile climatice acumulate.

„Încă persistă o mentalitate complet greșită, potrivit căreia ar exista un compromis între economie și politicile climatice. Or, știm de multă vreme că efectele schimbărilor climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât orice măsură de intervenție.”

Evaluări similare apar și în zona de cercetare economică. Anders Levermann, cercetător în domeniul climei la Institutul din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a spus că

„vedem deja cât de extinse sunt impacturile acestor evenimente asupra economiei noastre”

. Iar Sarah Meier, expert în economie climatică la ETH Zurich, a explicat că

„din perspectivă economică, ar fi extrem de important să reducem daunele viitoare… Strategia numărul unu de prevenire este reducerea emisiilor.”

Subiectul a fost relatat și de Mediafax, iar cum relatează POLITICO, presiunea economică apare tocmai când Bruxelles reorientează politicile UE spre competitivitate industrială, în detrimentul acțiunilor climatice. Pentru companiile europene, asta înseamnă că bilanțul pe termen mediu nu mai depinde doar de costul noilor reguli, ci și de frecvența întreruperilor de producție, a pierderilor agricole și a blocajelor logistice.

În Franța, Roland Lescure, ministrul de Finanțe, a descris efectul economic al incendiilor printr-o formulă care trimite direct la impactul regional asupra investițiilor și activității: „Este un trăsnet economic care a lovit o regiune care nu avea nevoie de asta.”

Pe termenul deja conturat în estimările publice, intervalul 2026-2030 devine reperul în care pierderile de PIB proiectate de Allianz pot testa atât competitivitatea marilor economii europene, cât și robustețea lanțurilor de aprovizionare. În România, urgența imediată rămâne funcționarea Cernavodă prin soluția temporară de pe brațul Bala, în timp ce proiectul structural blocat din aprilie 2024 păstrează expunerea sistemului energetic la episoade similare de secetă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitateLylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinileRevista IoanaPloșnițele pot intra prin deschideri de câțiva milimetri. Cum le scoți fără să le striveștiNews24Încălzirea cu centrale s-ar putea scumpi cu peste 10%. Plafonarea gazelor expiră la 31 martie 2027Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrieGetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE