Legumicultorii români încep să își arunce recoltele după scăderi accelerate de preț, pe o piață încărcată simultan cu marfă autohtonă și importuri, iar efectul economic nu se oprește la poarta fermei: veniturile producătorilor se comprimă, retailerii riscă discontinuități de aprovizionare, iar statul pierde din fiscalizare și din eficiența subvențiilor acordate pentru producție.
Concret, modelul de asociere care trebuia să reducă riscul comercial și să crească puterea de negociere a fermierilor este pus sub presiune chiar de costurile sale fixe și de birocrație. Aristel Nunescu (director al unei cooperative, producător de legume din Vădăstrița, județul Olt) spune că aproximativ 50% din legumele sale au fost vândute prin cooperativă în ultimii ani, dar costul anual de funcționare al structurii, de 3% din vânzări, nu a mai fost justificat după ce avantajul de preț față de piață s-a evaporat. În primii unu-doi ani, marfa vândută prin hipermarket aducea cu 1 leu, 1,5 lei sau chiar 2 lei mai mult decât în piață. De doi ani, susține fermierul, prețurile s-au aliniat.
Pentru un producător, asta schimbă imediat ecuația de business. Dacă prețul final nu mai compensează costul administrativ al cooperativei, asocierea nu mai funcționează ca instrument de marjă, ci doar ca structură de conformare: contabil, programe de facturare, case de marcat, comisioane bancare. Iar când acest cost de 3% se suprapune peste prețuri în scădere și surplus de marfă, fermierul suportă atât deprecierea produsului perisabil, cât și costul organizațional al unui vehicul care nu mai aduce premium comercial.
ANAF declară inactive cooperativele, blocând livrările către retaileri
Numai că problema nu este doar una de preț. Cooperativa înființată de Aristel Nunescu împreună cu alți patru legumicultori, acum patru ani, a fost declarată inactivă de ANAF după nereînnoirea mandatelor administratorilor, cenzorilor și a sediului social în termenul de 30 de zile de la notificare. Blocajul a apărut după ce unii membri fondatori nu au mai vrut să participe, iar președintele cooperativei și-a radiat PFA-ul cu care intrase în structură.
„Noi, ca furnizori, n-o să mai putem furniza. Avem analizele venite de o săptămână și ceva și noi nu am mai putut să facem livrări prin cooperativă și asta are alte implicații. Am luptat atât ca să bag această cooperativă ca furnizor al produselor pentru lanțul de magazine ca acum să pierd acest statut”, a spus Aristel Nunescu.
Pentru retail, riscul este clar: un furnizor care iese din circuitul formal pierde capacitatea de a livra către lanțurile de magazine, chiar dacă are marfă. Asta poate însemna costuri mai mari de reasigurare a stocului, dependență mai mare de importuri și volatilitate în aprovizionarea cu produse perisabile. Pentru fermă, impactul este și mai direct: marfa nevândută are valoare de piață aproape nulă după ce fereastra de comercializare trece.
Diferența de preț față de piață a dispărut, iar avantajul cooperativei s-a transformat în cost pur
Nunescu spune că unii dintre fondatori au intrat în cooperativă mizând pe promisiunea că asocierea va conta la accesarea fondurilor pentru modernizarea fermelor. Acest argument a funcționat la început, dar nu a fost suficient pentru retenția membrilor, după ce beneficiile comerciale s-au diluat și cooperativa a suportat inclusiv pierderi din relația cu un depozit care a intrat în faliment.
Potrivit Adevarul, fermierul reclamă că statul a finanțat construirea de solarii prin „Măsura 6.1, Măsura 6.3, măsuri de tot felul”, fără să asigure infrastructura care să preia producția. Aici se află miza investițională ratată: capitalul a mers în capacitate de producție, dar nu și în logistică de colectare, depozitare și vânzare, exact segmentul care stabilește dacă producția se transformă în cash-flow sau în pierdere.
„Unde se va duce marfa asta, ce facem cu ea? Au dat Măsura 6.1, Măsura 6.3, măsuri de tot felul, au făcut oamenii solarii, dar nimeni nu a spus că nu sunt centre de colectare să poată fi luată marfa. Ce facem, ținem marfa în supraproducție pe șanțuri?!”, a afirmat Aristel Nunescu.
Din perspectivă economică, lipsa centrelor de colectare mută piața într-un model fragmentat, cu sute de mici vânzători care concurează simultan pe aceeași cerere locală. Rezultatul este compresia rapidă a prețului la poarta fermei. Iar dacă producătorul trebuie să facă în același timp producție, transport, vânzare și conformare fiscală, costul total per kilogram urcă exact când prețul de vânzare coboară.
Dar fermierii mari reclamă și o asimetrie de reglementare. Nunescu susține că producătorii cu 5-10 ari, adică 500-1.000 de metri pătrați, pot vinde perioade lungi în piețe, în timp ce producătorii mari sunt controlați strict. În termeni de piață, asta înseamnă concurență pe aceeași categorie de produs, dar cu niveluri diferite de conformare fiscală și administrativă. Cine suportă costurile integrale ale trasabilității, analizelor și formalităților intră cu marjă mai mică decât actorul care operează la limită sau în afara disciplinei comerciale.
„Eu pentru asta pledez pe unde mă duc, pentru comerțul civilizat. Vrem o țară ca afară? Bun! Haideți să facem o țară ca afară, curată. Dar noi nu avem legi pentru a face comerț civilizat, statul nu face lucrul ăsta, nu dă legi în favoarea comerțului civilizat, dă legi în favoarea șmecherilor”, a declarat Aristel Nunescu.
Și aici apare una dintre puținele direcții de politică publică formulate explicit din piață: mutarea sprijinului de la schema „Tomata” la o subvenție pe kilogramul livrat. Logica economică este simplă. O plată legată de marfa efectiv valorificată ar favoriza fiscalizarea, ar crea trasabilitate și ar recompensa producția care intră în circuitul comercial formal, nu doar capacitatea de a produce.
Nu există, în datele disponibile până acum, o evaluare oficială a volumului de marfă aruncată, a pierderii financiare totale la nivel național, a numărului de cooperative afectate de astfel de blocaje sau a unui plan concret pentru depozitele invocate de fermieri prin „Casa Unirea”. Dar semnalul de piață este deja vizibil: când diferența de preț de 1 leu, 1,5 lei sau 2 lei dispare, iar costul fix de 3% rămâne, cooperativele slabe financiar ies primele din joc, iar lanțul formal de aprovizionare pierde exact furnizorii pe care trebuia să îi stabilizeze pe termen mediu.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaGripa a provocat un deces în România. Ioana Stăncel avertizează că sezonul a început mai devreme
News24Avioanele F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale, lângă Sulina
Dolce SportConstantin Robicek a ajuns la operație după o fractură-luxație. Intervenția a rămas fără cartonaș
GetPonyDN2, DN6 și DN1 ocupă primele locuri la accidente grave produse noaptea
BravonetAntonio Banderas face echipă cu Nicolas Cage în „True Detective” 5, cu filmările programate pentru 2027
LylaCând aduci răspunsul unui chatbot într-o ceartă cu partenerul, tensiunea poate crește
