Lumea se înarmează într-un ritm fără precedent, cu cheltuieli militare care au atins un record absolut, în timp ce promisiunile de eradicare a sărăciei și foametei sunt abandonate. Aceasta este critica dură adusă de europarlamentarul și avocatul Gheorghe Piperea, care avertizează asupra unei degradări morale și sociale la nivel global.

Într-o analiză preluată de Capital, Piperea subliniază contradicția flagrantă dintre discursurile oficiale și realitatea cifrelor. În 2024, cheltuielile militare globale au explodat la 2.718 miliarde de dolari, în timp ce peste 839 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie extremă, iar 100 de milioane dintre aceștia sunt cetățeni ai Uniunii Europene.

O cursă a înarmării fără precedent

Datele arată o tendință alarmantă de militarizare. Cheltuielile pentru apărare au înregistrat în 2024 o creștere reală de 9,4% față de anul precedent, marcând cea mai abruptă majorare din ultimii 30 de ani. Acesta este al zecelea an consecutiv de creștere, cu salturi vizibile în special în Europa și Orientul Mijlociu. Doar cinci țări, Statele Unite, China, Rusia, Germania și India, sunt responsabile pentru 60% din totalul acestor cheltuieli.

Piperea atrage atenția că statele, în special cele din UE, se împrumută masiv pentru a cumpăra armament. El critică liderii mondiali care se laudă cu performanțele militare, în loc să prezinte rezultate concrete în reducerea sărăciei. Banii împrumutați sunt folosiți pentru a etala „cea mai distrugătoare navă de luptă, cel mai letal tip de avioane hiper-sonice, cel mai al dracu’ submarin, cea mai șmecheră rachetă balistică”.

Promisiuni abandonate și o criză socială adâncă

În contrast puternic cu investițiile în armament stau obiectivele sociale grandioase, dar nerealiste. Atât ONU, cât și UE, și-au propus eliminarea sărăciei, a foametei și a lipsei apei potabile până în 2030, precum și atingerea neutralității climatice până în 2040. Însă realitatea de pe teren este sumbră.

Peste 2,3 miliarde de oameni la nivel global nu au acces la surse curente de apă, iar dependența de tehnologii vulnerabile este uriașă. Un oraș precum Riad, cu 10 milioane de locuitori, ar dispărea în 10 zile dacă instalațiile de desalinizare ar fi atacate. Sărăcia extremă afecta 11% din populația globului în 2024, iar pandemia a adăugat singură 125 de milioane de oameni la această categorie. În același timp, investițiile în educație sunt în cădere liberă la nivel mondial, cu excepția notabilă a Chinei.

„Săracofobia”, noua fobie a elitelor

Gheorghe Piperea identifică și o tendință socială periculoasă, pe care o numește „săracofobie” și „flămândofobie”. El vorbește despre o ură și un dispreț manifestate de anumite elite și grupuri progresiste față de „pleava societății”, descrisă ca fiind formată din „știrbi, medievali, pupători de moaște”.

Această atitudine, susține avocatul, amintește de climatul social de acum 90 de ani, care a precedat Al Doilea Război Mondial. Avertismentul său este că un al treilea conflict mondial, declanșat într-un context similar de dispreț și cinism, ar putea fi ultimul pentru civilizația umană.

Un viitor sub amenințarea stagflației

Perspectivele economice nu sunt nici ele încurajatoare. Lumea se confruntă cu stagflație, un cerc vicios definit de inflație, recesiune și șomaj în creștere. Energia devine tot mai scumpă, erodând puterea de cumpărare a celor care încă se mențin pe linia de plutire. În acest context, apar idei aberante, precum „tokenizarea” resurselor esențiale precum apa, aerul sau pădurile, un sistem prin care existența și libertatea umană ar depinde de o „licență”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
cheltuieli militare foamete Gheorghe Piperea ONU saracie