Guvernul a decis să instaureze starea de criză pe piața carburanților, o mișcare ce include plafonarea adaosului comercial. Specialiștii din energie estimează că măsura ar putea duce la o scădere a prețului motorinei cu aproximativ 5%, însă efectul ar putea fi de foarte scurtă durată, prețurile riscând să revină la nivelul actual în doar o săptămână.
Motorina, inflație la pompă
Impactul scumpirilor la pompă se propagă în valuri în întreaga economie. Analistul de date Silviu Gresoi, expert în energie, pune punctul pe i. „Motorina nu este doar un combustibil, este inflație la pompă”, afirmă el, explicând că majorările se transferă rapid în costurile de transport și, de acolo, în prețurile finale ale alimentelor, materialelor de construcții și serviciilor.
Iar măsurile anunțate de Executiv sunt un prim pas. „Guvernul a anunțat deja măsuri precum limitarea adaosului comercial, restricționarea exporturilor și reducerea cantității de biocarburant din benzină, măsuri care pot tempera creșterea prețurilor pe termen scurt și pot stabiliza piața. Este un pas important, pentru că situația nu mai este una punctuală, ci una cu impact economic general”, a adăugat Gresoi.
Numai că, pentru a controla cu adevărat inflația, lucrurile stau puțin diferit. Expertul avertizează că „intervenția trebuie făcută acolo unde scumpirea carburantului se transmite în economie: transport, agricultură și logistică. Fără măsuri pentru aceste sectoare, scumpirea de la pompă se va regăsi inevitabil în prețurile din magazine”. problema reală nu e prețul de azi, ci ce vom găsi pe rafturi peste câteva luni. „Scumpirea carburantului nu se oprește la pompă, se duce direct în prețul alimentelor. Dacă nu protejezi transportul și agricultura, inflația va veni în valuri. Problema nu este cât costă carburantul azi, ci cât vor costa alimentele peste două luni”, a conchis Gresoi.
Planul ministrului Energiei
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că ordonanța va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Pachetul de măsuri este clar: se va limita exportul de combustibil, adaosul comercial al companiilor va fi plafonat la 50% din media înregistrată în anul 2025 și se va elimina obligativitatea de a avea un minimum de 8% biocombustibil în benzină, o componentă care punea presiune suplimentară pe preț.
În plus, ministrul a creat un mecanism menit să asigure „zero șanse pentru orice companie de a specula o creştere artificială a combustibililor la pompă”.
Comparativ cu alte state, România pare să stea ceva mai bine, cel puțin la prima vedere. „Vedem o creștere de 23-25% la pompă, în alte țări. În România, avem o creștere de peste 13-14%. Vom continua să luăm măsuri, de la diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și motorină, repornirea Petrotel Ploiești, măsuri care vor aduce mai multă lichiditate în piață, schimbarea destinației anumitor depozite, prioritizarea companiilor românești în materie de importuri și distribuție pe piața de carburanți”, a declarat Bogdan Ivan.
Cine câștigă și cine pierde
Dar este plafonarea adaosului comercial o soluție reală? V-ați întrebat vreodată cine pierde cu adevărat dintr-o astfel de măsură? Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că plafonarea nu corectează piața, ci o rearanjează în favoarea jucătorilor mari. E drept că măsura are și avantaje: limitează specula, menține piața funcțională (spre deosebire de o plafonare totală a prețului) și nu afectează direct bugetul statului.
„În plus, este ușor de vândut politic: nu lovești în piață, lovești în „lăcomie”. Argumentul contra este iluzia că marjele pot fi „înghețate” fără consecințe”, spune Chisăliță. Problema, explică el, este că marja acoperă costuri logistice, riscuri și investiții. „Când plafonezi marjele, nu elimini aceste realități, le comprimi artificial. Iar reacția pieței nu întârzie. Companiile mari, integrate și cu putere de piață, au multiple modalități de a compensa: mută costurile pe alte produse; optimizează contabil marjele între subsidiare; negociază mai agresiv cu furnizorii mai mici; reduc costuri în zone mai puțin vizibile (calitate, servicii, investiții)”, declară expertul.
În schimb, companiile mici nu au aceste pârghii. Rezultatul? Plafonarea devine un mecanism de selecție care întărește giganții și elimină concurența mică.
Calculul concret o scădere de scurtă durată
Dumitru Chisăliță avertizează că „efectul plafonării adaosului carburanților are o consecință gravă pe termen lung: mai puțină concurență și prețuri mai mari”. Paradoxul este că o măsură menită să protejeze consumatorul poate duce, în final, la prețuri și mai mari, odată ce piața devine mai concentrată.
Hai să vedem și cifrele.
„Marja comercială în momentul de față la motorină este de cca. 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adică vom avea astăzi un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/l cu TVA inclus nu de 9,91 lei/l. La sfârșitul săptămânii viitoare vom avea în schimb la motorină prețul de astăzi”, a explicat Dumitru Chisăliță. Așadar, o bucurie de scurtă durată, urmată de o revenire la realitatea din prezent, dar într-o piață cu mai puțini competitori.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaVaccinul antigripal este deja în farmacii. Protecția apare după două săptămâni
News24Rezidenții cer recorectarea examenului de specialist după ce peste 50% dintre candidații la Cardiologie au picat
Dolce SportTresoldi îi dă trei goluri echipei lui Chivu. Inter pierde cu Brugge și rămâne fără puncte
GetPonyCumpărarea unei mașini în 2026 cere dovada fiscală a ambelor părți. Fără ea, contractul este nul de drept
BravonetKarl Bushby a revenit în Anglia după aproape 28 de ani de drum. Mai are aproximativ 400 de kilometri până acasă
LylaCum îți planifici vacanțele după calendarul școlar 2026-2027. Prima pauză a copiilor începe pe 24 octombrie
