Podgoria Dealu Mare - patria vinurilor roşii

Podgoria Dealu Mare: O Comoară Viticolă din România

Localizare și Caracteristici Geografice

Podgoria Dealu Mare se află în regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților, extinzându-se pe teritoriile județelor Prahova și Buzău. Aceasta se desfășoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri și o lățime variabilă între 3 și 12 kilometri, delimitată la vest de râul Teleajen și la est de râul Buzău, conform informațiilor oferite de oenologul Mihai Macici în lucrarea sa ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

Importanța Istorică a Podgoriei

De-a lungul timpului, podgoria Dealu Mare a demonstrat o importanță strategică în viticultura românească. Condițiile naturale favorabile pentru cultivarea viței-de-vie, împreună cu rutele comerciale accesibile către Transilvania, au contribuit semnificativ la dezvoltarea acesteia.

Soiuri Tradiționale și Legende Locale

Academicianul Valeriu D. Cotea menționează în cartea sa ”Podgoriile și vinurile României” că soiul Gordin este specific acestei podgorii din perioada prefiloxerică (înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea) și își are originea numelui într-un general roman denumit Gordinus care a activat aici în secolul al II-lea. Totodată, legenda spune că regele vizigot Atanaric ar fi ascuns comoara cunoscută sub numele ”Cloșca cu puii de aur” în această zonă încă din secolul al IV-lea.

Atestări Documentare Anterioare Secolului XV

Documentele istorice atestând existența plantațiilor viticole datează încă din secolul al XV-lea. Satul Bucov era deja renumit pentru viile sale aflate sub proprietatea logofătului Stanciu (1492), iar localitatea Călugări aparținuse Mănastirii Snagov (1464). Această zonă este acum cunoscut sub denumirea Valea Cālugārească.

Reputația Vinurilor Din Regiune

Mihai Macici evidențiază faptul că zona Sācueni era recunoscutǎ pentru vinurile sale excepționale. Italianul Domenico Sestini apreciază calitatea acestor vinuri dar avertizează asupra riscurilor falsificării lor odată ce ajungeau în Ardeal. În plus, Stanislav Bellanger nota în 1846 similitudinile dintre vinurile locale şi cele din Vouvray datorită calității lor superioare.

Podgoria Dealu Mare În Secolul XVII

În jurul anilor 1600-1700 s-a consolidat deja o podgorie importantǎ lângã Bucov datorită apropierii față de orașe precum București sau Ploiești. Aceste meleaguri au atras numeroase personalități ale vremii care își petreceau timpul aici mai ales durante culesurilor viilor; astfel s-au construit crame şi pivnițe dedicate acestui scop.

Contribuții Ale Domnitorilor Români

Constantin Brâncoveanu a avut un rol semnificativ in dezvoltarea regiunii: el a construit la Tohani atât o biserică cât şi un conac unde poposea frecvent pe drumul său spre Focșani. În anul 1711, acesta aduna armata Ţării Româneşti la Urlați unde avea propria casǎ domnească inconjurată de plantații viticole cunoscute astazi ca Via Domnească.

Istoria viticulturii în Podgoria Dealu Mare: De la tradiție la inovație

O moștenire viticolă bogată

Podgoria Dealu Mare, o regiune cu o istorie îndelungată în cultivarea viței-de-vie, a fost marcată de influențe diverse de-a lungul timpului. Până în secolul al XIX-lea, multe dintre vii erau deținute de biserici și mănăstiri, ceea ce explică denumirile locurilor precum „Valea Călugărească” sau „Valea Popii”. În această perioadă, unele plantații au fost supuse sechestrului pentru recuperarea datoriilor, iar documentele din anii 1846-1857 confirmă existența viilor în localități precum Valea Ursoii și Dealul Nucet.

Impactul secularizării asupra proprietăților viticole

Secularizarea averilor mănăstirești din 1863 a dus la transferul unor suprafețe mari de vii către stat. Aceste terenuri erau adesea date în arendă mănăstirilor. Totuși, provocările nu s-au oprit aici; invazia filoxerei a afectat grav cultura viței-de-vie pe aceste meleaguri.

Invazia filoxerei: un moment critic

Filoxera, un dăunător originar din America de Nord care atacă rădacinile și frunzele viței-de-vie, a fost identificată pentru prima dată pe teritoriul românesc în 1875. Aceasta a provocat distrugeri semnificative plantelor europene care nu aveau imunitate împotriva insectei. Regiuni precum podgoria Dealu Mare au suferit pierderi considerabile ca urmare a acestei invazii.

Refacerea viticulturii românești

În ciuda distrugerilor cauzate de filoxerã, viticultura nu a dispărut complet din zonã. În anii următori invaziei s-au inițiat eforturi pentru refacerea plantațiilor. În 1893 s-a deschis Pepiniera Viticolã Pietroasa și un an mai târziu s-a fondat o școalã dedicată altoitorilor pentru revitalizarea culturilor cu soiuri altoite.

În 1924 s-a creat Stațiunea Viticolã și Oenologicã Pietroasa – prima unitate naționalã dedicată cercetării vinificației – devenind rapid un centru important al ştiinţei viticole româneşti.

Evoluția instituțiilor dedicate vinificației

În anul 1950 s-a fondat Stațiunea Experimentalǎ Viticolǎ Valea Cǎlugǎreascǎ care ulterior a evoluat într-un institut recunoscut pentru cercetările sale inovatoare în domeniul vinificației.

Diversitatea soiurilor cultivate astazi

Podgoria Dealu Mare include centrele viticole Boldești, Valea Cărăgușească şi Urlaţi printre altele. Această regiune este renumită mai ales pentru producția sa de vinuri roșii datorită condițiilor climatice favorabile: versanții expuși soarelui şi precipitațiile moderate contribuind la calitatea strugurilor.

La Boldești și Cricov predominante sunt vinurile albe iar Pietroasa este cunoscut atât pentru produsele dulci cât și cele roșii excelente. Astfel că astazi se cultivā soiurile Fetească albā şi Riesling printre alte varietati apreciate pe piață.

Vinuri de Top: Selecția Ideală pentru Amatorii de Alb și Roșu

Oferte Diverse pentru Iubitorii de Vin

Într-un recent volum dedicat vinurilor, profesorul Liviu Dejeu a prezentat o selecție variată de soiuri care se remarcă prin calitate și caracter. Printre vinurile albe recomandate se numără Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon blanc, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească și Muscat Ottonel. Aceste varietăți sunt apreciate atât pe plan local cât și internațional.

Vinuri Roșii cu Personalitate

De asemenea, pentru cei care preferă vinurile roșii, Dejeu sugerează soiuri precum Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot și Pinot noir. Aceste tipuri sunt recunoscute pentru complexitatea lor aromată și potențialul de învechire.

Acest ghid oferit de profesorul Dejeu este o resursă valoroasă atât pentru cunoscători cât și pentru cei care doresc să descopere noi arome în lumea vinului.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News