Prima cale ferată din România intră în modernizare pentru viteze de 120 km/h

Lucrările de electrificare pentru prima cale ferată din România, București-Giurgiu, demarează luni, 16 martie. Ca urmare, traficul feroviar pe ruta București Progresul-Giurgiu va fi suspendat, iar călătorii vor fi preluați de autobuze. Modernizarea vine după ce, în iunie 2024, trenurile au revenit pe această rută istorică după 19 ani de pauză, odată cu finalizarea noului pod peste Argeș de la Grădiștea.

Suspendare și prețuri mai mari

În prezent, pe ruta feroviară București – Giurgiu circulă șapte trenuri regio în zilele lucrătoare. Șase dintre ele pornesc din Gara de Nord, iar unul din Gara Basarab, toate având oprire în Gara Progresul. Numai că, odată cu începerea lucrărilor, garniturile de la Gara Progresul vor fi înlocuite cu autobuze.

Și asta nu e tot. Prețul biletului a fost majorat de la 13,5 lei la 18 lei. E drept că decizia CFR Călători menține în circulație trenurile care pleacă din Gara de Nord și Gara Basarab, dar pentru cei care foloseau Gara Progresul, schimbarea este una majoră.

Cel mai rapid tren parcurge acum distanța din Gara de Nord până la Giurgiu în 2 ore și 16 minute, în timp ce de la Progresul călătoria dura o oră și 23 de minute.

Un proiect de 2 ani și jumătate

Contractul pentru modernizare a fost încheiat anul trecut cu Asocierea RailWorks (Arcada – Alstom). Execuția propriu-zisă a lucrărilor ar trebui să dureze 2 ani și jumătate. Într-un scenariu optimist, totul ar trebui să fie gata până la finalul anului 2028.

Dar ce înseamnă, pe bune, această modernizare? Proiectul nu vizează doar electrificarea, ci și rezolvarea unor puncte critice, precum zona localității Daia. Aici va fi construit un nou viaduct pentru a elimina restricțiile de tonaj care obligă acum trenurile de marfă să ocolească prin Videle. Obiectivul final este atingerea unor viteze de până la 120 km/h.

Dincolo de reabilitarea clădirilor și a peroanelor, proiectul aduce tehnologie de ultimă oră. Vorbim despre sistemul de semnalizare ETCS Nivel 2, substații de tracțiune la Jilava și Frătești și chiar sisteme ecologice pentru protecția faunei.

O istorie de peste 150 de ani

Istoria acestei linii, prima din Țările Române, a început în 1865. Atunci a fost acordată concesiunea societății britanice Barkley – Stabiforth. Construcția liniei București Filaret – Giurgiu a durat aproape doi ani, între 1867 și 1869.

O adevărată revoluție pentru acele vremuri.

Cu o lungime de 67,171 km, linia a avut patru poduri metalice care traversau râurile Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeș și Neajlov, toate proiectate de inginerul-șef William McCandlish. Costul unui kilometru a fost de 193 lei aur, la care s-au adăugat cheltuielile cu exproprierile.

Iar inaugurarea oficială a avut loc pe 19/31 octombrie 1869. În prima călătorie, locomotiva „Mihaiu Bravu” a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură, remorcată de locomotiva „Dunărea”, a fost condusă de primul mecanic român, Nicolae Tănase, vagoanele fiind construite la Manchester. Pe peronul Gării Giurgiu, prim-ministrul de atunci, Dimitrie Ghica, declara: „Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani