O alertă a Biroului Federal de Investigații din Statele Unite (FBI) privind posibile atacuri cu drone iraniene asupra coastei de vest a SUA a readus în discuție capacitățile militare ale Teheranului. Deși Casa Albă a respins scenariul, afirmând că nu există informații credibile, îngrijorările au crescut după ce, la 1 martie, o dronă kamikaze iraniană de tip Shahed a lovit o bază a Royal Air Force din Cipru.
Amenințarea dronelor Shahed
Dronele au devenit una dintre cele mai eficiente arme moderne. Pot lovi ținte aflate la distanțe mari cu costuri relativ reduse. Mai mult, pot suprasolicita sistemele de apărare aeriană. Dronele kamikaze iraniene din familia Shahed, folosite pe scară largă de Rusia în Ucraina, au o autonomie de aproximativ 2.500 de kilometri și transportă focoase de 30 până la 50 de kilograme.
Strategia este simplă: lansarea în grupuri mari pentru a copleși apărarea antiaeriană și a lovi infrastructuri critice. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta pentru noi? Dacă ar fi lansate din Iran, aceste drone ar putea ajunge teoretic în țări precum Ucraina, Republica Moldova sau Bulgaria. Mai mult, orașe ca Atena și București s-ar afla în raza lor maximă de acțiune. Iar dacă lansările ar avea loc din Liban, unde gruparea Hezbollah are baze, raza de acțiune către continentul european ar fi și mai mare.
Un arsenal de 100.000 de drone
Potrivit estimărilor din surse deschise, Iranul ar putea are între 80.000 și 100.000 de drone Shahed, în diferite variante. Un atac de amploare ar crea dificultăți majore în interceptarea tuturor aparatelor. Analiștii consideră însă că loviturile punctuale, bine direcționate, sunt mai probabile decât atacurile masive, pentru a rămâne sub pragul unei confruntări directe cu NATO.
Cifrele sunt, pe bune, uriașe.
Dar pentru a ajunge în Europa, dronele sau rachetele iraniene ar trebui să traverseze spațiul aerian al unor state precum Irak, Siria și Iordania, unde multe proiectile au fost deja interceptate. Iranul a prezentat recent și o versiune mai discretă a dronei Shahed. Analistul Mohammed al-Basha a menționat o variantă modificată, Shahed-101, dotată cu propulsie electrică, care ar putea fi mai silențioasă și mai greu de detectat.
Pericolul rachetelor balistice
Dincolo de drone, Iranul deține și un arsenal important de rachete balistice. Una dintre cele mai puternice este Khorramshahr-4, cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 3.000 de kilometri și capacitatea de a transporta un focos de aproximativ 1.500 de kilograme. Lansate în salve, astfel de rachete ar putea atinge o mare parte a Europei, inclusiv Grecia, Italia, Germania, Polonia sau Danemarca.
Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute din Londra, spune că racheta Khorramshahr este derivată dintr-un model balistic nord-coreean. „S-a presupus întotdeauna că ar putea servi drept vector pentru o eventuală armă nucleară, dacă Iranul ar dezvolta una”, a explicat el. Săptămâna trecută, agenția iraniană Fars a publicat imagini cu o rețea vastă de tuneluri subterane pentru depozitarea arsenalului, iar Forțele Aerospatiale ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) au lansat rachete balistice precum Sejil, Fattah, Khayber Shekan, Ghadr și Emad.
Celulele adormite, un alt risc major
Numai că dronele și rachetele nu sunt singurele riscuri. Experții se tem că Iranul ar putea activa așa-numitele „celule adormite” – rețele de agenți sau simpatizanți care pot fi activați pentru atacuri, sabotaj sau spionaj. Potrivit unor informații interceptate de serviciile americane, Iranul ar fi transmis recent mesaje către astfel de rețele după uciderea liderului suprem Ali Khamenei, la Teheran, pe 28 februarie.
Există temeri că Garda Revoluționară iraniană ar putea colabora cu Hezbollah, gruparea paramilitară din Liban despre care se crede că are rețele de susținere în Europa. În același timp, analiștii avertizează asupra riscului extinderii acestor rețele și în America Latină, în contextul relațiilor tot mai apropiate dintre Iran și Venezuela.
Odată intrate în spațiul aerian european, interceptarea acestor amenințări ar depinde de sistemele de apărare ale NATO. Printre acestea se numără sistemul american Aegis Ashore instalat la Deveselu, în România (dotat cu interceptori SM-3), distrugătoarele americane din clasa Arleigh Burke din Marea Mediterană și sistemele de apărare antirachetă Arrow-3 achiziționate recent de Germania.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyRivian duce R2 cu LiDAR la angajați în 2026, iar clienții intră în 2027
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaGray blending poate rări retușurile la 3-6 luni. Cum faci trecerea la părul cărunt
Revista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cină
News24Bolojan recunoaște limita de 40% după respingerea Guvernului Mureșan. PSD se declară pregătit să construiască o alternativă
