Rămăşiţele unor partizani ucişi de Securitate în 1949, descoperite de arheologi în Apuseni

Rămășițele a cinci partizani anticomuniști, inclusiv o femeie, care au fost uciși de Securitate în martie 1949 în Munții Apuseni, au fost descoperite marți în cadrul unei acțiuni arheologice realizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Descoperirea rămășițelor

Arheologul Gheorghe Petrov, expert al IICCMER, a anunțat că osemintele victimelor au fost găsite marți. Miercuri, la fața locului se vor prezenta reprezentanți ai Parchetului Militar și ai altor instituții pentru desfășurarea deshumării și recuperării rămășițelor pământești.

Indicațiile locale

Locația mormântului comun a fost indicată Institutului IICCMER în august 2009 de un localnic din Bistra care a participat la înhumarea victimelor. Această informație a fost confirmată ulterior de un alt martor care s-a ocupat cu acoperirea cadavrelor.

Identitatea victimelor

Cele cinci victime sunt: Ioan Cigmăian, născut în 1908; Petru Decean, născut în 1926; Iosif și Ida Elena Maier, soți din Teiuș; și Lucian Mitrofan, născut în 1929 la Alba Iulia.

Cadrul istoric al rezistenței armate anticomuniste

Perturbările generate de regimul comunist au dus la formarea unor grupuri armate de rezistență pe teritoriul Transilvaniei.

În special zona Munților Apuseni s-a distins prin activitatea formațiunilor anti-comuniste. Una dintre cele mai semnificative organizații era Frontul Apărării Naționale — Corpul de Haiduci, condusă de maiorul Nicolae Dabija. Aceasta organizație s-a constituit oficial în decembrie 1948 și avea ca bază o tabără situată pe teritoriul comunei Bistra.

Atașamentul militar al organizației

Structura organizației era militarizată, având un statut similar unui regulament militar. Membrii trebuiau să depună jurământ pe data de 4 martie 1949. Autoritățile însă aveau deja cunoștință despre activitățile acestora și pregătiseră o intervenție decisivă.

Atașamentul Securității asupra taberei partizanilor

Atașamentul Securității asupra taberei partizanilor s-a desfățurat pe data de 4 martie 1949.

Atacul coordonat împotriva taberei partizanilor a implicat două plutoane ale Batalionului 7 din Florești — Cluj. În momentul atacului erau prezente aproximativ douăzeci și două persoane, inclusiv trei femei. Schimburile intense de focuri au dus la pierderi semnificative atât pentru atacatori cât și pentru apărarea partizanilor.

Consecințe tragice ale confruntării armate

În urma confruntării violente ce includea utilizarea armamentului greu precum grenadele şi trotilurile, patru bărbați și o femeie dintre partizani au murit prin împușcare. Altele șase persoane reușiseră să evadeze inițial dar majoritatea dintre acestea au fost capturate sau ucise ulterior.
Trupurile celor decedați inițial fuseserau stocate într-un adpost semiîngropat înainte ca autorii să decidcă să le ascundem sub resturi menajere pentru evitarea descoperirii lor ulterioare.
La început primaverii următoare câteva persoane locale le-au observat cadavrele aflate într-o stare avansată dedecompoziție încercând să le protejeze cu pământ.

(Agenţia Naţionalã AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplăRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă săratăBravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense