Războiul din Iran divizează UE. Europarlamentarii români, între echilibru și alianța cu SUA

Uniunea Europeană este profund divizată înaintea Consiliului European din 19-20 martie, unde liderii celor 27 de state trebuie să adopte o poziție comună față de războiul din Iran. În timp ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, înclină spre o abordare pragmatică pentru a nu-l supăra pe Donald Trump și a proteja un acord comercial, lideri importanți precum Giorgia Meloni (Italia), Pedro Sánchez (Spania) sau Emmanuel Macron (Franța) critică intervenția ca fiind în afara dreptului internațional.

Până la urmă, România a fost nevoită să iasă din poziția de expectativă în momentul în care SUA a cerut posibilitatea de a folosi baza de la Kogălniceanu pentru operațiuni logistice. Am luat pulsul europarlamentarilor români pentru a vedea cum se conturează poziția Bucureștiului la nivel european.

Dîncu: Europa trebuie să păstreze echilibrul

Social-democratul Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO, pledează pentru o cale de mijloc. El susține că statele europene sunt „un actor indirect” în criză, dar resimt deja consecințe serioase. „Europa trebuie să stea sub semnul echilibrului atunci când este vorba de situația din Iran, pentru că suntem până la urmă un actor indirect de participare la acest conflict”, a declarat Dîncu.

Efectele economice nu au întârziat să apară. „Avem costuri foarte mari, costuri energetice, costuri economice derivate din costul energetic”, a subliniat el. Iar tensiunile geopolitice se pot agrava prin polarizarea marilor puteri. „Știm că China și India sunt parteneri în anumite proiecte cu Iranul. Chiar dacă nu putem spune că sunt aliați, sunt parteneri, iar acest lucru poate deveni periculos pe plan mondial”.

Soluția? Un rol de mediator pentru UE. „Europa va încerca să fie un actor credibil de negociere, un actor care să medieze în acest conflict”, a spus Dîncu. Acesta avertizează însă că Europa trebuie să evite două capcane în relația cu SUA și Israel: „Va trebui să scăpăm de două tentații europene: una este un fel de supunere necondiționată la tot ceea ce face Washingtonul, chiar și atunci când nu suntem de acord, iar cealaltă este respingerea proiectelor Israelului”. În același timp, securitatea Israelului nu poate fi negată. „Trebuie să acceptăm că Israelul are dreptul la apărare și că era amenințat de proiectul nuclear iranian”.

Rareș Bogdan cere o alianță clară cu SUA

De cealaltă parte a baricadei se află liberalul Rareș Bogdan (PPE), care a avut o poziție tranșantă, criticând dur dezbaterile din legislativul european. „După ce am ascultat trei ore de dezbateri, am intervenit pentru că nu se mai putea. Ce am putut să văd astăzi în Parlamentul European m-a îngrozit”, a declarat acesta.

El consideră nerealiste apelurile la reluarea negocierilor cu Teheranul. V-ați gândit vreodată cum ar arăta o astfel de negociere? Rareș Bogdan are un răspuns direct: „Negocierile s-au terminat, n-au dus la nimic bun. Ce să facem acum, să discutăm cu teroriștii?”

În opinia sa, lucrurile sunt simple. „Lucrurile sunt extrem de simple: în momentul ăsta putem reacționa într-un singur fel – să ne poziționăm lângă Statele Unite.” O ezitare ar putea avea consecințe grave. „Dacă ne închipuim altceva, înseamnă că nu înțelegem că după ce se vor termina rachetele și dronele vor urma rucsacii – adică teroarea celulelor teroriste reactivate pe teritoriul Europei.”

Europarlamentarul a criticat și lipsa de strategie a Bruxelles-ului. „M-am obișnuit cu lipsa de poziționare clară, strategică, cu amânările și tergiversările care fac parte din arsenalul Bruxelles-ului”, a spus el, concluzionând ferm: „Nu mai putem să stăm și să așteptăm. Trebuie să jucăm într-o direcție, asumat, pentru securitatea Europei.”

Terheș: Pragmatism și ordine în propria curte

Europarlamentarul Cristian Terheș (ECR – grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni) avertizează că situația este rezultatul unor tensiuni vechi de decenii. „Acolo e un context istoric și trebuie luată situația când o analizezi și din punct de vedere istoric. A existat o tensiune continuă între Iran, Statele Unite, Israel și chiar țările europene nu doar de ieri, dar de foarte mult timp”, a explicat el.

Impactul direct asupra Europei este imens. „Suntem într-o situație cu adevărat extrem de delicată pentru economia mondială în general, europeană și românească în special”, spune Terheș, amintind că „20-25% din petrolul lumii trece prin strâmtoarea Hormuz, care poate fi la o adică închisă de către Iran”. Pe lângă șocul energetic, există și riscul migrației. „Iranul are undeva la 90 de milioane de oameni. Dacă apare un război civil sau lupte interne, te trezești cu milioane de persoane care iau calea pribegiei și vin clar către vest”.

Ce ar trebui să facă UE? „Uniunea Europeană trebuie să-și facă în primul rând ordine în propria bucătărie”, afirmă Terheș. El critică politicile energetice actuale: „Europa are resurse imense, dar nu le poate folosi sau dacă le folosește se auto-taxează”. Ideal, spune el, ar fi „să se reușească schimbarea regimului din Iran cu unul cu care Vestul să poată colabora”. Numai că lipsa unei viziuni comune slăbește poziția blocului comunitar.

Mureșan: Cooperarea cu NATO este esențială

Siegfried Mureșan (PPE) salută decizia CSAT privind baza de la Mihail Kogălniceanu. „Consider că decizia de astăzi a CSAT este o decizie corectă. Este firesc ca România, într-un asemenea moment, să fie alături de aliatul său”, a declarat Mureșan. El subliniază că prezența militară americană contribuie la siguranța țării.

Efectele economice se simt deja. „Vedem deja consecințe economice și putem spune în momentul de față că există un impact negativ pe termen scurt. Fiecare cetățean român simte acest lucru la pompa de benzină”, a explicat europarlamentarul. În privința rolului UE, Mureșan este pragmatic. O armată europeană comună? „Armata europeană este un lucru ușor de spus, dar mai greu de realizat și fără beneficii pe termen scurt”. Soluția reală, în opinia sa, este alta: „Este esențial să sporim interoperabilitatea armatelor statelor membre, să investim la comun în înzestrare, să cercetăm la comun în domeniul militar și să achiziționăm la comun cantități cât mai mari la un preț mai mic”.

Piperea critică poziția Comisiei Europene

Gheorghe Piperea, expert pe relații externe al AUR, critică direct poziția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acesta consideră că reacțiile liderilor europeni arată o lipsă de direcție clară.

„Europa pare să fie prinsă într-o capcană în momentul de față”, a spus Piperea.

În acest context tensionat, dialogul rămâne singura soluție pentru a evita o catastrofă, avertizează Vasile Dîncu. „Trebuie să păstrăm legătura și să negociem continuu cu Washingtonul, dar în același timp să înțelegem nevoile regiunii și să încercăm ca acest conflict să nu se generalizeze. Suntem probabil cel mai aproape de pericolul unei a treia conflagrații mondiale.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaSucul de varză nu înlocuiește tratamentul pentru gastrită sau ulcer. Când trebuie să mergi la medicRevista IoanaUn test în 12 restaurante a găsit în medie 185.000 de bacterii pe meniuri. Ce faci înainte de masăNews24Lotul dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș a trecut de 90%. Deschiderea este vizată pentru 1 DecembrieDolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de ȘahGetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o