Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că escrocii sună mai întâi în numele unui operator de telefonie, apoi pretind că sunt angajații săi. Prin aceste apeluri încearcă să obțină coduri primite prin SMS, date despre conturi și fotografii ale actelor, informații care pot pune în pericol banii și identitatea celor sunați.
Primul apel poate părea o discuție despre prelungirea contractului de telefonie sau actualizarea datelor. La al doilea, falsul angajat DNSC spune că a apărut o tentativă de fraudă și cere tocmai informațiile pe care instituția nu le solicită telefonic.
Cum pot fi recunoscute cele două apeluri
Persoana care se dă drept angajat al operatorului cere date personale și coduri SMS, prezentate ca necesare pentru activarea unei semnături electronice. La scurt timp, alt apelant pretinde că a descoperit un furt de date sau o activare făcută fără acordul persoanei sunate.
Pentru a părea credibili, apelanții pot folosi nume complete, presupuse numere de legitimație și o „parolă a convorbirii” pentru un apel ulterior. O parolă stabilită de apelant nu dovedește însă că acesta lucrează pentru o instituție.
Poliția Română și DNSC au avertizat și la 14 mai 2024 asupra apelurilor false făcute în numele băncilor. În schema descrisă acum, povestea începe cu un presupus operator de telefonie și continuă cu o falsă alertă din partea DNSC.
Ce date cer escrocii și ce nu cere DNSC
După ce invocă o fraudă, falsul angajat întreabă la ce bănci are persoana conturi, dacă are credite sau economii și ce sume are aproximativ în conturi. Mai cere informații despre venituri, codul numeric personal, coduri SMS și fotografii ale actului de identitate.
Potrivit DNSC, angajații săi nu solicită la telefon poze cu actele, coduri pentru autentificare, informații despre venituri și solduri sau informații bancare. Instituția nu urmărește nici apelurile și mesajele oamenilor pentru a descoperi o presupusă activitate suspectă.
Separat, BRD le spune clienților că nu le cere numărul cardului, codurile de activare ale aplicațiilor sau codul PIN. Un apel despre o posibilă problemă la cont se verifică la bancă prin numărul ei oficial, nu printr-un număr dat de persoana care sună.
Ce urmează după un apel suspect sau după trimiterea datelor
Apelul poate fi verificat doar după încheierea convorbirii, printr-un canal oficial ales separat. Dacă persoana a comunicat deja date personale, datele cardului sau un cod SMS, ordinea pașilor este:
- Contactează imediat banca la numărul din contract, de pe card sau de pe site-ul ei și cere blocarea accesului ori a tranzacțiilor neautorizate.
- Raportează incidentul Poliției.
- Informează DNSC la 1911 sau prin e-mail la [email protected].
Poliția Română și DNSC recomandă contactarea imediată a băncii și raportarea incidentului după divulgarea datelor personale sau ale cardului. Pentru datele cardului, solicitarea către bancă privește și blocarea tranzacțiilor neautorizate.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News