Războiul lui Trump cu Iranul dinamitează alianța MAGA cu extrema dreaptă europeană

Ceea ce părea o alianță de neclintit se clatină serios. Tino Chrupalla, copreședintele partidului populist german Alternativa pentru Germania (AfD), a acuzat Statele Unite de comiterea de „crime de război” în Iran, vizând presupuse atacuri asupra unei școli de fete și a infrastructurii civile. O declarație șocantă, venită de la un lider politic al cărui partid împărtășește disprețul mișcării MAGA față de imigranți și Uniunea Europeană.

Trump își sabotează propria strategie

AfD nu este un partid oarecare în acest puzzle. A fost, se poate spune, vârful de lance al eforturilor Americii lui Trump de a câștiga un cap de pod ideologic în cea mai mare democrație a Europei. În februarie 2025, vicepreședintele american J.D. Vance s-a întâlnit cu Alice Weidel, celălalt copreședinte AfD, iar Elon Musk i-a oferit o expunere generoasă pe platforma X, numind partidul „cea mai bună speranță pentru Germania”.

Cât de ciudat pare totul acum.

Cu doar câteva luni în urmă, visul unei Europe refăcute după imaginea MAGA, pe linia ideii lui Steve Bannon despre o internațională populistă (numită „Mișcarea”), părea încă posibil. Numai că Bannon nu a luat în considerare variabila care a aruncat totul în aer: Trump însuși. Chrupalla, care în trecut criticase Casa Albă pentru „metode de Vestul Sălbatic” în legătură cu amenințările de a anexa Groenlanda, a fost tranșant la începutul lunii martie: „Donald Trump a început ca un președinte al păcii. Va ajunge ca un președinte al războiului.”

Un val de critici din Franța și Italia

Reacția Germaniei nu este izolată. Într-un discurs din ianuarie, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională din Franța, a criticat vehement Statele Unite pentru „o revenire la ambițiile imperiale” și o lume în care „legea celui mai puternic are prioritate față de respectarea regulilor internaționale”.

Iar prim-ministrul italian Giorgia Meloni, o altă figură populistă europeană aclamată de MAGA, a numit atacul SUA asupra școlii de fete din Iran un „masacru”. Ea a denunțat campania israeliano-americană ca fiind „în afara domeniului de aplicare al dreptului internațional”. Alți lideri, precum Nigel Farage din Marea Britanie sau Viktor Orban din Ungaria, au adoptat poziții evazive, în timp ce Matteo Salvini din Italia, care l-a lăudat pe Trump pentru non-intervenționism, a fost forțat la o retragere umilitoare. „Întotdeauna preferăm calea diplomatică”, a transmis un oficial al partidului său, Liga.

Până la urmă, toți acești politicieni înțeleg ceva ce pare să-i fi scăpat lui Trump: în Europa, susținerea oarbă a războaielor americane este o rețetă sigură pentru a pierde alegerile.

O paralelă ironică cu Războiul Rece

Situația de acum amintește, în mod ironic, de dificultățile extremei stângi europene din timpul Războiului Rece. Regimul sovietic și-a pus mari speranțe în partidele comuniste din Franța sau Italia, care se bucurau de o popularitate considerabilă imediat după război. Partidul Comunist Francez, de exemplu, a obținut circa 25% din voturi la alegerile din 1945.

Dar nimic nu le-a erodat sprijinul mai dramatic decât reprimarea militară de către Moscova a revoltelor populare din Germania de Est, Polonia, Ungaria și Cehoslovacia. Acum, aventurile militare ale unui președinte american care a promis că va pune capăt „războaielor pentru totdeauna” par să aibă un efect similar asupra aliaților săi populiști.

O alianță sortită eșecului?

Relațiile dintre mișcarea MAGA și omologii europeni nu au fost niciodată atât de armonioase pe cât pretindeau ambele părți. Liderii francezi, în special Marine Le Pen și succesorul ei, Bardella, nu și-au ascuns niciodată disprețul față de vulgaritatea anturajului lui Trump. Anul trecut, Bardella chiar a anulat un discurs în SUA după ce l-a acuzat pe Bannon că a făcut un salut nazist.

Dar dincolo de diferențele culturale, MAGA are o problemă majoră de imagine. Chiar și atunci când comuniștii erau în declin, se puteau baza pe figuri carismatice precum Che Guevara. MAGA se laudă – ei bine, cu cine, mai exact? Cu J.D. Vance, care a ținut un discurs condescendent la München, sau cu Richard Grenell, fostul ambasador american în Germania, care a lăsat în urmă o moștenire de resentimente?

Această problemă de PR a fost agravată de publicarea recentă a unor documente din dosarele Epstein. Mai multe mesaje îl arătau pe Bannon lăudându-se față de Jeffrey Epstein în 2018 și 2019 cu eforturile sale de a sprijini extrema dreaptă, susținând că era „concentrat pe strângerea de bani pentru LePen și Salvini, astfel încât aceștia să poată candida la alegeri complete”. E drept că niciun lider populist modern din Europa nu va dori să fie văzut într-o companie atât de compromițătoare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCazul Cornell aduce în discuție cum îi învățăm pe băieți să intervină când un coleg face răuRevista IoanaDacă adopți un copil, poți primi până la 7.650 de lei după reținerea pentru sănătate. Cum ceri sprijinulNews24Cinci copii se numără printre victimele rachetei rusești care a distrus jumătate de bloc în PrîlukîDolce SportCând se anulează un gol pentru ofsaid și cum contează poziția atacantului în momentul pasei unui coechipierGetPonyEnergia pentru 100 km cu o electrică poate ajunge la 5 lei în România, cu panouri proprii și stocare