Guvernul iranian a declanșat un val masiv de represiune internă, pe fondul loviturilor aeriene executate de SUA și Israel. Peste 500 de persoane au fost deja arestate, iar autoritățile amenință potențialii protestatari cu moartea pentru a stăvili orice tentativă de revoltă.
Un climat de frică generalizată
Locuitorii din Teheran și alte orașe mari descriu o atmosferă de teamă cum nu au mai trăit de mult. Bărbați înarmați, în civil și cu fețele acoperite, patrulează noaptea pe motociclete, intimidând cetățenii. Iar punctele de control improvizate, apărute peste noapte în jurul orașelor, opresc și verifică mașinile, amplificând sentimentul de supraveghere totală.
Cifrele oficiale confirmă amploarea operațiunii. Comandantul poliției iraniene, Ahmad-Reza Radan, a anunțat că cel puțin 500 de persoane au fost reținute de la izbucnirea conflictului. Acuzațiile sunt diverse: de la furnizarea de informații presei internaționale, la realizarea de fotografii cu locații bombardate sau susținerea lui Reza Pahlavi, fiul exilat al ultimului șah. Mass-media de stat a raportat chiar că 11 presupuși monarhiști au fost uciși după ce ar fi opus rezistență la arestare.
Activiștii, ținte predilecte
Nimeni nu pare să fie în siguranță. Printre cei reținuți se numără cetățeni obișnuiți, precum o mamă și fiul ei adolescent, acuzați că ar fi sărbătorit moartea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, ucis într-un atac israelian. Informația vine de la grupul Human Rights Activists in Iran, care monitorizează situația din Statele Unite.
Dar activiștii pentru societatea civilă sunt vizați în mod special. Leila Mir Ghaffari, o cunoscută militantă pentru drepturile omului, reținută și în timpul protestelor pentru drepturile femeilor din 2022, se află din nou după gratii. „Sistemul transmite foarte clar că orice formă de disidență sau mobilizare populară nu va fi tolerată”, explică Sanam Vakil, director la Chatham House. „Iranul se confruntă cu o criză existențială și este clar că vor folosi orice mijloace pentru a suprima dimensiunea internă a amenințării.”
Reprimarea vine, e drept, pe fondul unei campanii aeriene susținute a SUA și Israelului. Atacurile au lovit în mod repetat poliția, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (cunoscut ca IRGC) și miliția Basij. Doar în Teheran, pe 11 martie, patru puncte de control au fost bombardate, ucigând zece membri Basij și alți militari.
Internetul blocat și amenințări directe
Controlul informațional este aproape total. Accesul la internet a fost drastic restricționat de la începutul războiului, creând un blocaj informațional. Autoritățile vânează acum și utilizatorii terminalelor Starlink, folosite de unii iranieni pentru a ocoli cenzura. Săptămâna trecută, poliția a arestat un bărbat de 37 de ani acuzat că vindea ilegal astfel de echipamente.
Cum vine asta, unii au net și alții nu? Ei bine, doar anumiți utilizatori pro-guvernamentali au acces nelimitat prin așa-numitele cartele SIM albe. Politica oficială este că acestea sunt destinate „celor care pot amplifica vocea țării în lume.”
În tot acest timp, televiziunile de stat și mesajele text transmit avertismente dure. Un mesaj trimis de IRGC avertiza că protestatarii vor primi „o lovitură mai puternică decât pe 8 ianuarie”. O referință sinistră la masacrele recente, când aproape 7.000 de demonstranți au fost uciși, conform datelor de la Activiștii pentru Drepturile Omului din Iran.
Un regim pe muchie de cuțit
Paradoxal, în timp ce forțele de securitate sunt omniprezente, patrulele regulate de poliție aproape au dispărut de pe străzi, adâncind sentimentul de nesiguranță. Un localnic din nordul Iranului a povestit cum a întâlnit o duzină de membri ai Gardienilor Revoluției, complet înarmați și vizibil tensionați, într-o brutărie, stând la coadă la pâine. V-ați putea imagina o astfel de scenă la noi?
Amploarea represiunii reflectă nu doar forța, ci și o nesiguranță profundă a regimului. „Menținerea controlului constant devine mai dificilă în timp de război, deoarece perturbările economice, distrugerile fizice și furia publică se acumulează simultan”, apreciază Omid Memarian, expert în Iran la grupul de cercetare DAWN. „La un moment dat, acestea ar putea exploda.”
Efectul combinat al patrulelor, loviturilor aeriene și blocajului informațional i-a făcut pe mulți cetățeni să se teamă să mai iasă din casă. Un activist din Teheran a rezumat perfect situația, referindu-se la bărbații mascați de pe străzi: „Ei nu sunt aici pentru a ne proteja. Asta îi face chiar mai înfricoșători.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabil
LylaSe căsătorește când împlinește 40 de ani. Viața ei nu a început însă cu nunta
Revista IoanaO cană de mazăre gătită adaugă aproximativ 8 grame de proteine și 8 grame de fibre la cină
News24Reducerea fiscală pentru motorina standard rămâne la 25% până pe 15 octombrie 2026
Dolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
