Organizația neguvernamentală Greenpeace trage un semnal de alarmă dur. O prăbușire necontrolată a învelișului care izolează reactorul 4 de la Cernobîl ar putea duce la emisii radioactive în mediul înconjurător. Problema a apărut după ce structura metalică a fost avariată de o dronă rusească anul trecut, iar reparațiile sunt imposibile din cauza războiului.

Un scut perforat și un risc iminent

Hai să vedem cum stau lucrurile. Vestigiile reactorului care a explodat în 1986 sunt acoperite de două straturi: un sarcofag vechi din oțel și beton, construit în grabă imediat după catastrofă, și un înveliș exterior modern (un scut de protecție nou), instalat în 2016. Numai că, în februarie 2025, această structură a fost perforată de o dronă rusească. Ucraina a acuzat în mod repetat Rusia că a vizat situl încă de la începutul invaziei din 2022.

E drept că s-au făcut lucrări de reparații, dar funcția noii structuri de izolare nu a putut fi „pe deplin restabilită”, avertizează Greenpeace într-un raport publicat marți.

Iar asta crește riscul de scurgeri radioactive în mediul ambiant, în special în cazul unei prăbușiri a învelișului de protecție intern.

„Ar fi catastrofal”

Consecințele unui astfel de eveniment sunt greu de imaginat. Shaun Burnie, specialist în domeniul nuclear în cadrul Greenpeace Ucraina, nu se ferește de cuvinte. „Ar fi catastrofal, întrucât în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv, granule de combustibil şi cantităţi enorme de particule radioactive”, a declarat acesta recent.

Situația e complicată și de starea scutului exterior.

„Deoarece noul scut de protecţie nu poate fi reparat în acest moment şi nu poate funcţiona aşa cum era prevăzut, există riscul de scurgeri radioactive”, susţine Burnie.

Lucrări blocate de rachete

Soluția tehnică ar exista. Greenpeace avertizează că este necesară o demontare a elementelor instabile ale învelișului intern pentru a evita o prăbușire necontrolată. Dar cum să faci asta în plin război? Lucrările sunt temporizate, pentru că, după cum subliniază expertul, „rachetele ruseşti sunt lansate în continuare deasupra Cernobîlului”.

V-ați gândit vreodată cum ar fi să lucrezi la dezmembrarea unui reactor nuclear sub amenințarea constantă a bombardamentelor?

Burnie merge chiar mai departe cu acuzațiile. „La 40 de ani după (catastrofa de la Cernobîl), Rusia continuă să ducă un adevărat război nuclear împotriva popoarelor Ucrainei şi Europei”, a afirmat el.

Costuri de 500 de milioane de euro

Dincolo de pericolul imens, există și o notă de plată uriașă. Costurile pentru restaurarea structurii avariate de drona rusească se ridică la „aproximativ 500 de milioane de euro”, după cum menționa încă din martie ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot.

Situația este extrem de „periculoasă”, a subliniat și directorul centralei, Serghi Tarakanov. Acesta avertizează că nu e nevoie de o lovitură directă pentru un dezastru. „Dacă o rachetă cade, nu doar în interiorul structurii de protecţie, ci chiar la 200 de metri distanţă, aceasta va provoca un impact extern asemănător cu cel al unui cutremur”, explică el. Iar lecția trecutului este clară: „Şi ceea ce ne-a arătat accidentul din 1986, (…) este că particulele radioactive nu cunosc frontiere”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cernobil Greenpeace Pericol nuclear Rusia social Ucraina