România a pierdut 20% din producția internă. Ce înseamnă oprirea ambelor unități de la Cernavodă

Sistemul energetic a pierdut dintr-odată 20% din producția internă, după ce România a rămas fără aport nuclear prin oprirea ambelor unități de la Cernavodă. Guvernul a transmis că rețeaua rămâne stabilă, însă echilibrarea din seara de joi, 13 august, se mută pe importuri masive și pe arderea cărbunelui.

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, Cernavodă, județul Constanța, a fost oprită controlat joi, 13 august, la ora 10:53. Oprirea vine la două săptămâni după ieșirea din funcțiune a Unității 1 și lasă pentru prima dată balanța internă fără energie nucleară, segment care acoperea echivalentul a 20% din producția internă.

Sistemul energetic vulnerabil din cauza secetei

Scriam pe 13 august, în articolul publicat atunci, că valul de căldură și seceta au început să împingă sistemul energetic într-o zonă de vulnerabilitate. Între timp, riscul s-a materializat integral: nu mai este vorba despre reducerea aportului nuclear, ci despre dispariția lui completă din mixul de producție.

Consumul maxim instantaneu din seara precedentă a urcat la aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Național. Pentru joi, 13 august, estimarea de vârf coboară ușor, la 6.900 MW, dar intervalul 18:00-23:00 rămâne cel mai tensionat, cu importuri necesare estimate la 2.300 MW.

Acest volum mută presiunea pe sursele externe exact în orele în care energia este necesară pentru acoperirea consumului intern, iar flexibilitatea sistemului scade. În practică, România compensează lipsa celor două reactoare prin achiziții din afara țării și prin pornirea unor surse mai costisitoare din mixul intern.

Potrivit Libertatea.ro, Bulgaria asigură de regulă 25-30% din necesarul de criză în astfel de momente. Restul golului este acoperit prin arderea rezervelor de cărbune, soluție care ține sistemul în echilibru, dar ridică dependența de producția cu costuri mai mari și de fluxurile de import din orele de seară.

Unde se mută presiunea pentru companii

Pentru marii consumatori industriali, indicatorul relevant este fereastra 18:00-23:00, când importurile estimate la 2.300 MW devin necesare pentru acoperirea consumului. Acolo se vede cel mai clar vulnerabilitatea de termen scurt a balanței energetice: ziua, România poate exporta energie solară ieftină, iar seara ajunge să importe energie mai scumpă pentru a acoperi golul lăsat de producția internă.

Seceta a transformat astfel o vulnerabilitate cunoscută într-un cost operațional imediat. Oprirea reactoarelor din cauza debitului scăzut al Dunării se suprapune peste o criză europeană similară, în care mai multe state își reduc sau își opresc producția, ceea ce comprimă oferta disponibilă exact când România are nevoie să cumpere.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc