România rămâne fără rezerve! Datoriile explodează, iar banii lichizi dispar

România rămâne fără rezerve! Datoriile explodează, iar banii lichizi dispar. Situația financiară a administrațiilor publice s-a deteriorat vizibil în primele luni din 2025. Conform Băncii Naționale a României, ponderea activelor financiare raportate la PIB a scăzut cu 1,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la doar 25,7%.

România rămâne fără rezerve! Datoriile explodează, iar banii lichizi dispar

Această diminuare semnificativă a fost cauzată în principal de reducerea sumelor păstrate sub formă de numerar și depozite – acestea au scăzut cu 9,1%, reprezentând doar 6,5% din PIB. Evoluția reflectă incertitudinile dintr-un an electoral și tensiunile din plan economic.

În ceea ce privește împrumuturile acordate de administrațiile publice, acestea au cunoscut o creștere de 2,4%, până la 2,1% din PIB. Totuși, acest avans maschează o ușoară scădere de 0,1 puncte procentuale față de primul trimestru din anul anterior. Investițiile în participații și unități ale fondurilor de investiții au rămas stabile, menținându-se la 9,8% din PIB.

Pe de altă parte, sumele de recuperat de la contribuabili și agenți economici au crescut cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la 7,1% din PIB. Aceste creanțe includ taxe, impozite, contribuții sociale și alte sume restante.

Datoria publică se inflamează: Statul se împrumută agresiv

Obligațiile financiare ale administrațiilor publice s-au intensificat semnificativ în 2025. La finalul primului trimestru, acestea au atins 60,4% din PIB, în creștere cu 3,7 puncte procentuale.

„Această evoluţie a fost determinată în principal de majorarea stocului titlurilor de natura datoriei (+2,8 puncte procentuale în perioada analizată), până la 41,2 la sută din PIB, ca urmare a emisiunilor de obligaţiuni lansate de Ministerul Finanţelor pe piaţa internă şi externă, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei guvernamentale”, explică reprezentanții BNR.

Un factor major care a dus la creșterea împrumuturilor a fost lansarea titlurilor de stat nenegociabile pentru populație, în cadrul programului Tezaur. Aceste împrumuturi au sporit cu 23,7% față de aceeași perioadă din 2024, ducând indicatorul la 8,8% din PIB – o creștere de 1,2 puncte procentuale.

Presiune fiscală tot mai mare: Guvernul are nevoie de finanțare

În ceea ce privește alte datorii de achitat, acestea au ajuns la 9,4% din PIB. Deși necesarul net de finanțare al administrației publice a scăzut ușor în T1 2025 – de la 2,4% la 2% din PIB – statul rămâne într-o poziție de vulnerabilitate fiscală accentuată.

Administrația centrală, principala responsabilă pentru deficit, a raportat un necesar net de finanțare de 2,3% din PIB, în scădere față de 2,6% înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, autoritățile locale au obținut o capacitate netă de finanțare de 0,3% din PIB (față de 0,2% anterior), indicând o ușoară eficientizare la nivel regional.

Sectorul asigurărilor sociale, în schimb, a înregistrat o reducere a capacității nete de finanțare: doar 0,04% din PIB, față de 0,1% în aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Agerpres.

Dinamica fiscală reflectată în raportul BNR conturează un tablou tensionat pentru economia românească, unde rezervele financiare scad, iar datoriile cresc într-un ritm alert. Rămâne de văzut dacă măsurile guvernamentale din semestrul al doilea vor reuși să stabilizeze acest echilibru fragil.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Nicușor Dan a îndemnat la moderație între oameni cu opinii diferite, la slujba de la CotroceniDolce SportCând poate interveni VAR pentru a schimba o decizie și de ce arbitrul nu merge la monitor la fiecare fazăGetPonyCum se compară creditele pentru o mașină nouă după suma totală de rambursat, înainte de alegerea rateiBravonetShakira cere în instanță ca Gerard Piqué să vină la Miami în vacanțele scurte ale copiilorLylaDe ce poți avea simptome de colită ulcerativă și după ce inflamația s-a retrasRevista IoanaViața după cancer. Ce poate ajuta la reducerea riscului de recidivă