Anunțul a venit direct de la Conferința de Securitate de la München, cel mai important forum transatlantic: România, Republica Moldova și Ucraina vor semna săptămâna viitoare un acord trilateral de securitate cibernetică. Miza este uriașă și depășește cu mult serverele și rețelele. Vorbim despre un scut digital comun pe un flanc estic aflat sub presiunea constantă a unui război hibrid.
Vestea a fost dată în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro de Dan Cîmpean, directorul Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC). Prezent la München alături de miniștrii de externe ai celor trei state, Cîmpean a confirmat că discuțiile din formatul trilateral Odesa s-au concretizat. „Săptămâna viitoare intenționăm și sperăm să semnăm”, a declarat oficialul român, subliniind că documentul va formaliza o cooperare deja existentă, dar o va duce la un alt nivel. Colaborarea va fi un „plus gigantic pentru stabilitatea regională”, a punctat șeful DNSC.
Un scut digital comun
Dar ce prevede, concret, acest acord? Nu este vorba despre un tratat de apărare în sens clasic, cu garanții de securitate juridice, ci mai degrabă despre un cadru politic și operațional extrem de necesar. Documentul va permite agențiilor de securitate cibernetică din cele trei țări să facă schimb de informații, metodologii și instrumente digitale mult mai rapid și mai eficient. Pe listă se află obiective clare: dezvoltarea în comun a unor soluții bazate pe Inteligența Artificială, instruirea de specialiști și, cel mai important, creșterea rezilienței infrastructurii critice.
Practic, dacă un spital din România este vizat de un atac ransomware, experții din Ucraina ar putea oferi informații în timp real despre tacticile folosite de atacatori, pe care ei le-au văzut deja pe front. Sau, dacă Moldova se confruntă cu o campanie de dezinformare masivă, România poate contribui cu expertiză tehnică pentru a-i contracara efectele. O declarație a Nataliei Tkaciuk, secretarul Centrului național de coordonare pentru securitate cibernetică de la Kiev, pune punctul pe i:
„Rusia, ca ţară teroristă, foloseşte spaţiul cibernetic pentru a ameninţa securitatea şi stabilitatea lumii democratice. Alianţa va deveni o platformă care va întări securitatea cibernetică colectivă.”
Miza reală: războiul hibrid
Nevoia unui astfel de pact este evidentă. Atacurile cibernetice, în special cele orchestrate de actori statali precum Rusia, au devenit o constantă. Dan Cîmpean a descris atacuri „sistematice” care vizează administrația publică, sectorul energetic, spitalele și chiar firmele mici și mijlocii. Războiul de la granița României a accelerat și a sofisticat aceste amenințări. Atacatorii folosesc instrumente noi, foarte agresive, iar Inteligența Artificială „nu mai este utilizată în mod experimental”, ci a devenit o armă folosită pe scară largă pentru a crea campanii mai credibile și mai greu de detectat.
Inițiativa nu a pornit de la zero. Ideea unei alianțe a fost discutată anterior la nivel prezidențial, în cadrul summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Acum, lucrurile se mișcă rapid pe teren. Administraţia militară regională de la Cernăuţi a anunțat deja că va crea un centru regional de securitate cibernetică, o bază de organizare menită să susțină eforturile comune ale celor trei state.
O stradă cu dublu sens
Cooperarea nu este unilaterală. Deși România este membră NATO și UE, având acces la resurse și expertiză considerabile, Dan Cîmpean a fost foarte clar: „Avem nevoie să învățăm de la Republica Moldova și de la Ucraina pe domeniile în care sunt foarte avansați și, în schimb, să-i sprijinim cu resursele și expertiza românească”. Ucraina are o experiență de neegalat, câștigată direct pe câmpul de luptă digital cu Rusia. Republica Moldova, la rândul ei, a dezvoltat mecanisme performante de a face față războiului cognitiv și campaniilor de dezinformare, o componentă esențială a arsenalului hibrid modern. România aduce în ecuație propria tradiție în securitate IT, dar și pârghiile pe care le are la nivel european.
Ce urmează: bani europeni și implicarea industriei private
Un rol cheie în viitor îl va juca Centrul European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică (ECCC), găzduit chiar la București. Acesta poate deveni un canal principal pentru finanțarea eforturilor de consolidare a capacităților în regiune. Fiind țări candidate la UE, Moldova și Ucraina trebuie „cuplate cât mai rapid la aceste mecanisme de finanțare”, a explicat Cîmpean. Banii nu se vor duce însă doar către instituțiile de stat. Șeful DNSC a insistat că industria locală de profil trebuie să fie „parte activă”. Start-up-urile, firmele de tehnologie, universitățile și incubatoarele din România, deja foarte active în domeniu, vor fi sprijinite pentru a crea o rețea dinamică și rezilientă. Semnarea acordului de săptămâna viitoare este, Deci, doar primul pas. Urmează implementarea sa, care va depinde de agilitatea instituțiilor, de atragerea fondurilor europene și de capacitatea industriei private de a transforma planurile de pe hârtie în soluții reale de apărare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaVaccinul antigripal este deja în farmacii. Protecția apare după două săptămâni
News24Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit al patrulea RO-ALERT al zilei, pentru o posibilă incursiune de drone
Dolce SportTresoldi îi dă trei goluri echipei lui Chivu. Inter pierde cu Brugge și rămâne fără puncte
GetPonyCumpărarea unei mașini în 2026 cere dovada fiscală a ambelor părți. Fără ea, contractul este nul de drept
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaSuplimentele antiîmbătrânire au dovezi limitate. Ce să verifici înainte să le iei
