Noile buletine electronice, menite să simplifice viața românilor, au generat un val de nemulțumiri și peste 1.000 de reclamații în doar 24 de ore pe platforma guvernamentală „Fără Hârtie”. Principala problemă semnalată este imposibilitatea de a modifica adresa de domiciliu stocată pe cip, obligând cetățenii să solicite un nou act de identitate și să plătească din nou taxa aferentă.

Platforma, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, a fost inundată de sesizări privind birocrația excesivă. Potrivit Capital, peste 300 dintre aceste reclamații erau deja publicate, multe vizând procedurile de emitere a pașapoartelor și a cărților electronice de identitate. Cetățenii se plâng de blocaje neașteptate și de solicitarea repetată a unor documente care există deja în bazele de date ale statului.

„Nu se poate scrie pe cipuri”: Blocaj total la schimbarea adresei

Deși au fost promovate ca o soluție modernă, cărțile electronice de identitate (CEI) se dovedesc a fi o sursă de frustrare. Cea mai gravă problemă este legată de actualizarea domiciliului, o funcționalitate care, în practică, nu există. Un cetățean a descris pe platforma „Fără Hârtie” cum a fost forțat să plătească 70 de lei pentru un nou buletin, deși cel actual mai era valabil 9 ani.

„Doresc modificarea adresei de domiciliu, pe un buletin de tip nou, CEI, obținut în luna iunie 2025. Dar statul român nu poate scrie pe cipurile noilor buletine, pentru că, citez angajatul de la ghișeu, „nu se poate scrie pe cipuri”. Asta înseamnă, că deși le-ați lăudat ca fiind „cele mai cele”, pentru o schimbare de adresă trebuie să îmi fac un buletin nou (în condițiile în care pe cel actual puteam să îl mai folosesc cel puțin 9 ani), buletin pentru care tot eu sunt obligat sa plătesc 70 de lei. De ce? Pentru că statul nu este capabil să facă un lucru până la capăt. Pe site-ul de prezentare al noului buletin scrie foarte clar că se poate modifica adresa de domiciliu, fără preschimbarea buletinului”, reclamă cetățeanul.

Situația este confirmată și de alți utilizatori, care au cerut explicații oficiale, dar s-au lovit de un zid. „Am solicitat să mi se comunice procedura prin care se poate schimba adresa de domiciliu pe un C.E.I. existent. Am cerut acest lucru atât de la DEP Timiș (in data de 21.10.2025) cât și de la DGEP (in data de 30.10.2025). Ultimul răspuns primit spune ca NU se poate schimba adresa de domiciliu înscrisă electronic pe cip-ul C.E.I. și că voi fi anunțat când aceasta „funcție” va fi disponibilă. Informațiile publice comunicate de MAI spun că „se poate schimba adresa înscrisă electronic pe C.E.I, fără schimbarea fizica a C.E.I”, dar NU spun cum poți face practic acest lucru, ci doar ca SUNT PREOCUPAȚI ca această funcție să fie disponibilă în viitor”, semnalează alt utilizator.

Paradoxal, pe site-ul oficial dedicat noilor acte, Ministerul Afacerilor Interne susține exact contrariul. MAI precizează că adresa nu mai este tipărită tocmai pentru a permite actualizarea electronică. „Adresa se schimbă mai des decât alte date; nefiind tipărită, ea poate fi actualizată electronic, în siguranță, fără să fie nevoie de eliberarea unui nou act”, explică Ministerul.

Birocrația lovește din nou: Documente cerute la nesfârșit

Problemele nu se opresc la buletinele electronice. Numeroase sesizări arată că instituțiile statului continuă să solicite documente care au fost deja prezentate sau care există în sistem. Certificatul de naștere este cerut în mod constant la reînnoirea cărții de identitate. „Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere…. de parca un cetățean se naște de mai multe ori, cu toate că pentru eliberarea primului buletin instituția a prelucrat deja certificatul de naștere”, semnalează un utilizator.

Aceeași situație se repetă și la eliberarea pașapoartelor pentru minori, unde părinților li se cer din nou acte depuse deja la dosar. „La ridicare pașaport minor sub 10 ani în calitate de părinte este solicitat certificatul de naștere…. Deși au fost prezentate la întocmirea documentației… La ridicare pașaport minor +14 ani îi cere să vină cu buletinul … De ce? Îl ridică personal? Nu se observă poza din pașaport?”, se întreabă un părinte.

Nici adulții care își reînnoiesc pașaportul nu scapă. „Ești major te afli la al x-lea pașaport…Dorești să faci pașaport… Ai deja un pașaport vechi… Ai fost amprentat… Ai carte de identitate… Cu toate acestea… Trebuie să aduci certificat de naștere….sincer nici măcar cartea de identitate nu cred că ar mai fi necesară atâta timp cât ești prezent fizic.. ai pașaportul vechi…. Ai amprentă…. Apari cu absolut orice detalii în sistemul național..”, reclamă altcineva.

Reacția Guvernului: „Vom analiza fiecare situație”

Autoritățile afirmă că platforma a fost creată tocmai pentru a scoate la lumină aceste blocaje. Vicepremierul Oana Gheorghiu a recunoscut amploarea problemei, arătând că numărul mare de sesizări reflectă experiențele negative ale cetățenilor.

„Acest număr spune mai mult decât orice discurs despre cât de mare e nevoia de debirocratizare și digitalizare în România. Din păcate, fiecare dintre noi are cel puțin o poveste despre interacțiunea cu statul român care ne-a costat timp, nervi și energie: Un drum inutil, un formular cerut în trei exemplare, o instituție care ne trimite, de fapt, la altă instituție, momente în care ne-am simțit neputincioși în fața unui sistem construit parcă împotriva noastră, nu pentru noi”, a precizat Oana Gheorghiu pe Facebook.

Oficialul a promis că toate plângerile vor fi analizate și că instituțiile responsabile vor fi obligate să ofere soluții. „Vom analiza fiecare situație semnalată cu maximă diligență. În mod evident vom prioritiza situațiile care impactează un număr cât mai mare de oameni, iar pentru celelalte vom responsabiliza ministerele și instituțiile responsabile să vină cu soluții rapide. Nicio sesizare nu dispare în vreun sertar (sau, în cazul nostru, în vreun folder). F iecare are un traseu clar și un tracking transparent. Această platformă nu este a guvernului. Este a noastră, a tuturor cetățenilor de bună credință, care trebuie să fie tratați cu respect și profesionalism la fiecare interacțiune cu statul. Asta trebuie să devină regulă, nu excepția”, a adăugat vicepremierul.

Executivul a anunțat că, la fiecare 30 de zile, cele mai frecvente zece probleme semnalate vor fi centralizate și transmise spre rezolvare Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
birocratie buletin electronic carte de identitate Fără Hârtie oana gheorghiu