Începutul Postului Mare: Tradiții și Obiceiuri în Săptămâna Albă
Postul Sfintelor Paști: O perioadă de reflecție și abstinență
Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de Postul Mare, considerat cel mai sever dintre cele patru posturi mari din calendarul ortodox. Acesta se desfășoară pe parcursul a 40 de zile, urmate de Săptămâna Patimilor, ceea ce îl face cel mai lung post din an. Ultima zi în care se consumă alimente „de dulce” este cunoscută sub numele de Lăsatul secului.
Datele importante ale lăsatului secului
Pentru anul acesta, lăsatul secului are două date semnificative: Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, pe 15 februarie, când este permis consumul cărnii, și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pe 22 februarie, dedicată lactatelor, oului și peștelui. Între aceste două date se află Semainea Albă sau Semainea Brânzei (16-22 februarie), o perioadă în care sunt permise lactatele și peștele.
Tradiții populare în Semainea Albă
Această săptămână marchează o tranziție către postul strict după festivitățile specifice sezonului rece. Este adesea denumită „sămânța nebunilor”, deoarece tinerii își planificau căsătoriile într-un mod jucaus înainte de intrarea în post. Conform tradiției populare citate de Ion Ghinoiu (2002), această săptămână era asociată cu obiceiuri legate de începuturile anului agrar.
Ion Chelcea menționa că tinerii costumau să imite nuntași pentru a anima atmosfera satului printr-o serie de ritualuri distractive.
Zilele săptămânii: Obiceiuri specifice
Fiecare zi a acestei săptămâni are denumiri distincte și tradiții proprii:
- Lunea albă (Lunea burdufului): Se taie burduful pentru brânză.
- Marțea albă: Se recomandăm consumarea brânzei; nu este bine să te speli.
- Miercurea albă: Permisiune la lactate și pește; evitarea spalatului părului.
- Joia nepomenită sau Joia necurată: Femeile spalã hainele pentru a le menține albe tot anul; ofrande aduse furnicilor sunt parte integrantã din ritualurile zilei.
În această joia specialã nu se torc firele pentru a evita nenorocirile bărbaților plecați la muncã.
Finalizarea tradițiilor înaintea postului
Sâmbătă albã include prepararea plǎcintelor şi oferirea acestora ca pomanǎ. Tineretul participǎ activ la ritualurile sfinte cu scopul obţinerii noroculuI in viaţa conjugalǎ.
Semainea nebunilor culminând cu duminica lǎsatuluI secuIuI brânză reprezintǎ ultima ocazie pentru petrecere înainte ca credincioşii sӑ intre in perioada stricteţii alimentare impusӑ prin postul Sfintelor Paști.
Informațiile prezentate reflectӑ tradițiile românești legate de perioada premergătoare Paștelui.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaSarea întărită nu trebuie aruncată. Cum o păstrezi uscată și desfaci bulgării
News24Alocațiile pentru copii ajung pe card pe 8 octombrie. Poșta începe distribuirea pe 12 octombrie 2026
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 km
BravonetBianca Ghiurcă a izbucnit în lacrimi după imaginile cu Marco și Gabriella. A luat în calcul să plece
LylaCând copilul cuminte se teme să greșească. Semnele care pot trece neobservate la școală
