Sat roman din secolele II-III, descoperit pe traseul centurii ocolitoare a Târgu Mureşului

Descoperire arheologică semnificativă în Sângeorgiu de Mureș: un sat roman din secolele II-III

O așezare rar întâlnită

În cadrul lucrărilor de descărcare arheologică pentru viitoarea șosea ocolitoare a municipiului Târgu Mureș, specialiștii Muzeului Județean Mureș au identificat un sat roman datând din secolele II-III. Directorul instituției, Soos Zoltan, a anunțat această descoperire luni, subliniind importanța sa în contextul cercetării arheologice.

Detalii despre descoperire

Soos Zoltan a explicat că „această așezare este inedită deoarece foarte puține comunități rurale din acea perioadă au fost studiate. Casele romane erau construite din materiale perisabile precum paie și lemn, ceea ce le face mai greu de detectat comparativ cu structurile solide ale castrelor romane.” Până acum, au fost identificate șapte locuințe care sugerează existența unui întreg sat.

Mărimea și organizarea gospodăriilor

Măsurătorile magnetometrice vor ajuta la estimarea dimensiunii acestui sat. Conform lui Soos Zoltan, așezările nu erau foarte mari și probabil aveau între 15 și 20 de case. Continuarea investigațiilor va oferi informații suplimentare despre organizarea acestor gospodării.

Materiale arheologice găsite

„Pe baza ceramicii descoperite am confirmat că situl datează din perioada romană,” a adaugat Soos. Deși s-au găsit câteva unelte de fier și ceramică specifică epocii romane, lipsesc obiectele mai costisitoare precum sticlăriile. Acest lucru sugerează că locuitorii acestei comunități aveau resurse economice limitate.

Potentiale legături cu alte situri romane

Directorul muzeului a menționat că în apropierea acestui sit se află Dealul Beșa, unde există indicii ale unei alte posibile așezări romane. Este necesară o evaluare detaliată pentru a determina dacă cele două situri sunt distincte sau interconectate.

Cercetările anterioare pe traseul ocolitorului Târgu Mureș

Nicoleta Man, șefa Secției de Arheologie din cadrul muzeului, a precizat că anul trecut echipa sa a realizat diagnosticul arheologic pe varianta ocolitoare înaintea începerii lucrarilor. „Au fost identificate șapte situri în total,” spune ea. Dintre acestea, două au fost epuizate fără rezultate notabile iar restul continuu să fie investigate pentru detalii suplimentare privind cultura materialelor găsite.

Asemănări cu alte regiuni ale județului Mureș

Man subliniază faptul că astfel de aşezări sunt frecvente pe teritoriul județului Mureş şi sunt situate în zone favorabile agriculturii lângă cursurile de apă însă rămân insuficient cercetate până acum.

Descoperiri Arheologice Semnificative în Județul Mureș

O nouă așezare romană identificată în urma lucrărilor de infrastructură

Recent, pe parcursul construcției unei centuri ocolitoare, arheologii au descoperit urme ale unei așezări romane între localitățile Ernei și Sângeorgiu de Mureș. Această descoperire aduce noi informații despre istoria regiunii, evidențiind importanța sitului arheologic.

Detalii despre situl arheologic

Nicoleta Man, coordonator al echipei de cercetare, a declarat că primele structuri au fost identificate la sfârșitul săptămânii trecute. Până acum, suprafața decopertată se întinde pe aproape 300 de metri pătrați și continuă să se extindă spre nord. Casele descoperite sunt dispuse la distanțe variate între 5 și 10 metri una față de cealaltă și prezintă similitudini cu cele din Valea Mureșului.

„Situl include două zone principale în Livezeni unde am găsit dovezi ale locuirii umane. Acestea includ vetre sau cuptoare care sugerează o activitate intensă”, a explicat Man.

Caracteristicile structurale ale casei romane

Arheologul Daniel Cioată a subliniat că până acum au fost identificate șapte complexe adâncite care par să fi fost folosite ca bordeie. „Aceste case sunt caracterizate prin vetre amenajate cu pietre și gropi pentru stâlpi care susțineau acoperișurile”, a precizat el.

Cioată consideră că această comunitate era formată probabil din agricultori și păstori datorită apropierii față de un pârâu din zonă. De asemenea, el menționează că aceste tipuri de așezări rămân relativ neexplorate în România comparativ cu orașele antice sau cetățile fortificate.

Contextul geografic al descoperirilor

Situl este situat la aproximativ 50 cm sub nivelul actual al solului, iar structurile sunt îngropate într-un strat similar ca adâncime. „Casele erau utilizate mai ales noaptea sau iarna; activitățile zilnice se desfăceau în aer liber”, concluzionează Cioată.

Această descoperire nu doar că îmbogățeşte cunoştinţele despre viaţa cotidiană din perioada romană dar oferă şi oportunitatea unor cercetări viitoare asupra modului în care comunitățile rurale interacționau cu mediul lor natural.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaTufele perene prea dese îți pot da plante noi. Calendarul corect pentru divizareNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repereBravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilorLylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarci