Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României la „BBB-/A-3”. Vestea bună se oprește însă aici, deoarece perspectiva asociată rămâne una „negativă”, iar prognoza pentru 2026 indică o cvasi-stagnare economică, pe fondul riscurilor politice persistente.
O creștere de doar 0,25% în 2026
Prognoza este sumbră. Analiştii S&P se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o creştere de doar 0,25% în acest an, o cifră cauzată de reportarea negativă din 2025, de un impuls fiscal puternic negativ venit din consolidarea bugetară și de consumul privat redus. V-ați gândit vreodată cum se traduc aceste procente în viața de zi cu zi?
lucrurile nu stau grozav. Agenția notează că măsurile dure sunt deja luate, dar efectele lor abia acum se văd. „Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare… Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.
Iar instabilitatea geopolitică, cu efecte directe asupra prețurilor la petrol și materii prime, nu face decât să complice și mai mult ecuația.
Riscuri politice și de implementare
Dincolo de cifrele reci, S&P pune degetul pe o rană mai veche a României: politica. Chiar dacă guvernul de la București pare decis să continue consolidarea fiscală pentru a aduce deficitul bugetar de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027, drumul este plin de obstacole.
Bugetul pe 2026 este văzut ca un angajament pentru controlul cheltuielilor și înghețarea salariilor și pensiilor. Numai că, nu-i chiar așa simplu. „totusi, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes”, avertizează analiștii.
La toate acestea se adaugă și măsurile de sprijin implementate de guvern pentru sectoarele transporturilor și agriculturii (în urma șocurilor pe piața energiei), care pun presiune suplimentară pe finanțele publice.
Ce înseamnă perspectiva negativă?
Dar ce înseamnă, până la urmă, această perspectivă „negativă”? S&P o explică foarte clar. Este vorba despre riscuri și vulnerabilitate.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, si, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite”, subliniază analiştii agenţiei.
instabilitate.
Sabia retrogradării deasupra capului
Avertismentul cel mai serios este legat de viitorul apropiat. S&P ar putea retrograda România în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale deviază vizibil de la așteptări. Asta s-ar putea întâmpla fie dacă măsurile guvernului sunt insuficiente, fie dacă o creștere economică redusă le anulează eficacitatea.
O retrogradare ar putea veni și dacă presiunile externe se amplifică, de exemplu printr-o criză prelungită pe piața energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Există și o portiță de scăpare: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele s-ar reduce substanțial, pe fondul unei reveniri a creșterii economice.
Si totuși, există o urmă de speranță pe termen lung. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU”, precizează analiștii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Valentin Ionescu, Președinte ISF: Într-o lume a inteligenței artificiale, să nu uităm să gândim
Dolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutive
GetPonyBenzina ajunge la 10,01 lei, iar motorina la 11,11 lei în România. Cum stăm față de media UE
BravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții azi
LylaPărul poate deveni gras la o zi după spălare. Patru obiceiuri care încarcă rădăcinile
Revista IoanaApa din caserolă nu înseamnă automat că mâncarea s-a stricat. Semnele la care să fii atentă
