Pe fondul nemulțumirilor economice și al polarizării politice, partidele de stânga radicală încep să recâștige teren în Europa, atrăgând un număr tot mai mare de alegători, în special tineri. Deși formațiunile de extremă dreapta au dominat titlurile în ultimii ani, o nouă dinamică se conturează, punând presiune pe partidele centriste prin politici considerate aproape irelevante cu doar câțiva ani în urmă.

Ascensiunea populismului de stânga

Schimbarea este vizibilă mai ales în zonele urbane. Analiștii indică o serie de factori: costurile tot mai mari ale locuințelor, creșterea economică lentă și nemulțumirea față de politica externă a Statelor Unite, inclusiv atacurile asupra Iranului și operațiunile militare ale Israelului în Gaza. În Marea Britanie, de exemplu, Green Party of England and Wales a crescut mare în sondaje, prezentându-se ca o mișcare populistă. Programul lor include naționalizarea utilităților, legalizarea drogurilor, retragerea din NATO și taxe mai mari pentru proprietarii de locuințe închiriate.

Deși era un partid marginal acum un an, sondajele recente îl plasează pe locul al doilea, imediat după formațiunea anti-imigrație Reform UK. Mai mult, luna trecută, Verzii au câștigat alegerile locale într-o zonă muncitorească din nordul Angliei, unde Partidul Laburist dominase scena politică timp de aproape un secol.

Iar în Germania, partidul Die Linke (succesorul fostului partid comunist din Germania de Est) a înregistrat o creștere importantă, sprijinul depășind acum 10% în sondaje. E drept că se situează în urma Partidului Social Democrat și a Verzilor, dar este peste rezultatul obținut la alegerile din 2025. Potrivit candidatei partidului la primăria Berlinului, Elif Eralp, preocupările susținătorilor sunt în principal economice. „Ceea ce îi mobilizează cu adevărat pe alegători sunt problemele sociale – inegalitatea, costul vieții și, în special, nivelul chiriilor”, a spus ea.

Partidul propune majorarea beneficiilor sociale, introducerea unei taxe pe avere și reducerea chiriilor.

O renaștere a stângii clasice

V-ați gândit vreodată de ce tinerii par să rezoneze atât de puternic cu aceste mesaje? În rândul alegătorilor germani cu vârste între 18 și 29 de ani, Die Linke a fost cel mai popular partid la alegerile de anul trecut și rămâne în această poziție, conform unui sondaj realizat de institutul Forsa. Fondatorul institutului, Manfred Güllner, consideră că fenomenul reflectă „o renaștere a stângii clasice”, care a reușit să depășească originile sale est-germane și să atragă noi votanți.

Numai că această ascensiune nu este lipsită de controverse.

Tensiuni la periferia politicii

În paralel cu evoluțiile electorale, autoritățile europene semnalează și revenirea unor grupări violente de stânga. În ianuarie, guvernul german a anunțat noi măsuri împotriva extremismului de stânga după un atac incendiar asupra rețelei electrice din Berlin, care a lăsat aproximativ 100.000 de persoane și mii de companii fără curent și încălzire. Atacul a fost revendicat de gruparea clandestină Volcano Group. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat că autoritățile „se pregătesc pentru lupta împotriva extremismului de stânga”.

În Franța, o alianță de partide de stânga a obținut un rezultat surprinzător la alegerile legislative anticipate din 2024, dar principalul partid de stânga radicală, La France Insoumise, s-a confruntat ulterior cu critici dure legate de acuzații că ar încuraja violența politică.

Presiune și asupra centrului politic

Chiar și așa, stânga radicală rămâne, în majoritatea țărilor, prea fragmentată pentru a ajunge la guvernare. Profesorul Anand Menon de la King’s College London spune că frustrarea legată de creșterea economică modestă îi face pe alegătorii britanici mai deschiși la noi mișcări politice, însă nu este clar dacă acest sprijin s-ar menține și la alegeri naționale.

Dar presiunea exercitată de aceste mișcări deja influențează partidele centriste. În Marea Britanie, premierul Keir Starmer încearcă să contracareze ascensiunea Reform UK printr-o politică mai dură privind imigrația. În Germania, lideri ai SPD, precum ministra muncii Bärbel Bas, au început să adopte un discurs mai apropiat de cel al stângii radicale, susținând taxe mai mari pentru cei bogați. Liderul organizației de tineret a partidului, Philipp Türmer, a mers chiar mai departe, spunând că succesul unor candidați de stânga reprezintă „un semnal puternic împotriva centrismului vag și în favoarea socialismului democratic”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Alegeri europene Die Linke Green Party populism stanga radicala