O tehnică modernă de stimulare cardiacă, LBBAP, reduce semnificativ complicațiile și necesitatea unor noi intervenții chirurgicale la pacienții cu insuficiență cardiacă, comparativ cu metoda standard, potrivit unui studiu prezentat la congresul european de cardiologie.
Mulți pacienți cu insuficiență cardiacă au nevoie de un dispozitiv special, similar unui stimulator cardiac, pentru a ajuta inima să funcționeze mai eficient. Totuși, după implantare, există riscul de a fi necesare alte intervenții pentru corectarea sau înlocuirea dispozitivului. O metodă nouă promite să reducă semnificativ aceste riscuri, oferind mai multă siguranță și mai puține complicații pe termen lung.
O abordare diferită schimbă modul în care funcționează inima
La pacienții cu insuficiență cardiacă avansată și cu bloc de ramură stângă, terapia de resincronizare cardiacă (CRT) este adesea recomandată. Acest tratament presupune implantarea unui dispozitiv care ajută cele două camere principale ale inimii să bată sincron, pentru a crește eficiența inimii.
Până acum, metoda obișnuită a fost stimularea biventriculară. Aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund suficient la acest tratament, ceea ce arată că este nevoie de soluții mai bune.
Stimularea biventriculară are limite, mai ales când poziționarea electrozilor este dificilă sau rezultatele nu sunt cele dorite. Din acest motiv, a apărut o nouă metodă, care promite rezultate mai bune pentru pacienți.
Un studiu care a adus date noi în fața specialiștilor
Cercetătorii au analizat o tehnică mai recentă, numită stimulare în zona fasciculului stâng (Left Bundle Branch Area Pacing – LBBAP), pentru a vedea dacă este mai eficientă decât metoda tradițională. LBBAP se apropie mai mult de modul natural în care inima transmite impulsurile electrice.
Studiul LECART a fost prospectiv, randomizat și s-a desfășurat în 11 centre din Belgia. Au participat 168 de pacienți cu insuficiență cardiacă simptomatică, clasele II-IV NYHA, cu fracție de ejecție sub 40% și bloc de ramură stângă, care aveau indicație pentru CRT conform ghidurilor europene.
Pacienții au fost împărțiți în două grupuri: unii au primit stimulare biventriculară, iar ceilalți au beneficiat de metoda LBBAP. Medicii au urmărit un criteriu principal la un an după implantare, care a inclus mai multe aspecte relevante pentru evoluția pacienților.
Elemente cheie urmărite de echipa medicală
Criteriul principal evaluat la un an a inclus patru elemente importante: decesul din orice cauză, spitalizarea pentru insuficiență cardiacă, complicațiile legate de dispozitiv care necesitau o nouă intervenție și eșecul obținerii unei resincronizări eficiente. Toate evenimentele au fost analizate de un comitet independent, fără să știe ce tratament a primit fiecare pacient.
Participanții aveau în medie 69 de ani, iar 33% erau femei. Majoritatea erau în clasa funcțională II de insuficiență cardiacă și urmau cel puțin trei dintre cele patru clase principale de medicamente recomandate de ghiduri.
Rezultatele care au atras atenția comunității medicale
La un an după implantare, diferențele între cele două grupuri au fost clare. Evenimentul principal, care includea decesul, spitalizarea, complicațiile sau eșecul terapiei, a apărut la 25% dintre pacienții tratați cu stimulare biventriculară, față de doar 13% la cei cu LBBAP.
Diferența a fost dată în special de rata mai mare a complicațiilor legate de dispozitiv, care au necesitat reintervenții. În grupul cu stimulare biventriculară, 15% dintre pacienți au avut astfel de probleme, comparativ cu doar 1% în grupul LBBAP.
În ceea ce privește mortalitatea, spitalizările pentru insuficiență cardiacă sau eșecul implantării, nu au existat diferențe relevante între cele două grupuri. Principalul avantaj a fost reducerea complicațiilor care duc la intervenții repetate.
Un alt beneficiu al LBBAP a fost durata mai scurtă a procedurii: 76 de minute, față de 90 de minute pentru stimularea biventriculară. Ameliorarea stării funcționale a pacienților după intervenție a fost similară în ambele grupuri.
Ce ar putea schimba această metodă pentru viitor
Autorii studiului au concluzionat că stimularea în zona fasciculului stâng (LBBAP) oferă o resincronizare cardiacă eficientă și reduce semnificativ necesitatea reintervențiilor chirurgicale. Această metodă aduce beneficii clare pentru pacienți, care sunt expuși la mai puține riscuri și au șanse mai mici să treacă prin noi operații.
Durata mai scurtă a procedurii este un avantaj și pentru pacienți, dar și pentru sistemul medical, reducând timpul petrecut în sala de operație și resursele necesare.
Aceste rezultate susțin ideea că LBBAP ar putea deveni o opțiune preferată pentru mulți pacienți cu insuficiență cardiacă și bloc de ramură stângă. Studiul LECART oferă date solide care ar putea schimba modul în care este aplicată terapia de resincronizare cardiacă în viitor.
Pe măsură ce aceste informații vor fi analizate și introduse în practica medicală, tot mai mulți pacienți ar putea beneficia de o procedură mai sigură, cu mai puține complicații și rezultate mai bune pe termen lung.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyMartorii roșii din bord nu mai sunt o simplă avertizare
BravonetTim Curry a murit la 80 de ani, iar Hollywoodul pierde actorul care a trecut de la Pennywise la „Singur acasă 2”
Lyla7-10 ani durează, în medie, până la diagnosticul de endometrioză. De ce nu e normal să suporți durerea la menstruație
Revista Ioana20°C și 30°C păstrează negrul intens mai mult timp. Află cum speli corect hainele ca să nu se decoloreze rapid
News24350 de lei/MWh și dublu față de august 2025. Gazul pentru industrie urcă și împinge în sus prețul pâinii
Dolce Sport9 luni a luat Cosmin Matei, iar ANAD i-a spus că dosarul lui de dopaj e super asemănător cu cel al Simonei Halep
