O cheltuială neprevăzută depășea resursele gospodăriei pentru 37,8% dintre români în 2025. Media UE era de 29,2%

O cheltuială apărută pe neașteptate nu putea fi plătită din resursele gospodăriei de 37,8% din populația României în 2025. Datele Eurostat, publicate la 11 noiembrie 2026, arată și că 18,5% din populație avea restanțe dacă sunt luate în calcul chiria sau creditul pentru locuință, facturile la utilități și cumpărăturile în rate.

La cheltuielile neprevăzute, România se afla peste media Uniunii Europene de 29,2%, cu 8,6 puncte procentuale. În 2024, ponderea României era de aproximativ 40%, potrivit graficului Eurostat, iar cea a UE era de 30%. Scăderea din România se vede și față de 2015, când ponderea era de aproximativ 51%.

Grecia avea cea mai mare pondere din UE în 2025, de 50,5%, iar Țările de Jos pe cea mai mică, de 15,3%. Cifrele descriu capacitatea de plată a gospodăriilor, nu numărul celor care au primit efectiv o factură neașteptată în acel an.

Ce cheltuială trebuie să poată plăti gospodăria

Eurostat întreabă dacă o gospodărie poate acoperi singură o cheltuială necesară și neașteptată. Poate fi vorba despre o operație, o înmormântare, o reparație mare la locuință sau înlocuirea unei mașini de spălat. Plata din resurse proprii înseamnă fără ajutor financiar de la altcineva și fără ca situația datoriilor să se înrăutățească.

Suma folosită în întrebare diferă de la o țară la alta. Pentru măsurarea din 2025, Eurostat stabilește suma lunară de referință ca a douăsprezecea parte din pragul anual național folosit la măsurarea riscului de sărăcie pentru o persoană. Calculul pornește de la datele culese cu doi ani înainte, adică din 2023. Procentul de 37,8% nu înseamnă că toți acești oameni aveau deja o plată restantă.

Facturile și cumpărăturile în rate schimbă imaginea restanțelor

În 2025, 18,5% din populația României avea cel puțin o restanță dintre cele urmărite de Eurostat: la chirie sau la creditul pentru locuință, la utilități ori la bunuri cumpărate în rate. Media UE era de 9,2%. Diferența dintre România și media europeană era astfel de 9,3 puncte procentuale.

Dacă sunt numărate numai întârzierile la chirie și la creditul pentru locuință, ponderea României coboară la 0,5% din populație. Această cifră nu arată însă câți oameni au rămas în urmă cu facturile sau cu ratele pentru bunurile cumpărate. De aceea, ea nu poate ține locul procentului de 18,5%.

De ce procentul restanțelor la locuință este atât de mic

În 2025, doar 1,1% din populația României locuia într-o gospodărie care deținea locuința printr-un credit ipotecar. Ponderea era de 57,9% în Țările de Jos, 48,8% în Suedia și 45,5% în Danemarca. Eurostat arată că, acolo unde puțini oameni au un astfel de credit sau stau cu chirie, și partea din populație care poate apărea cu restanțe la aceste plăți este mai mică.

Indicatorul mai larg acoperă facturile la utilități și cumpărăturile în rate, dar nu și întârzierile la carduri de credit, descoperirile de cont sau împrumuturile informale. Prin urmare, procentul de 18,5% măsoară plățile enumerate, nu toate datoriile gospodăriilor.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă din arhiva financiarul.ro.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum faci conturile copilului mai sigure pe Instagram și Snapchat fără să-i citești mesajeleRevista IoanaCum îngrijești orhideea Phalaenopsis după ce i-au căzut florile ca să poată înflori din nouNews24Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru că i-ar fi amenințat pe doi polițiști veniți să îi înmâneze amenda de 1.000 de leiDolce SportCSM București a înlocuit-o pe Bojana Popović cu Iulia Curea după patru înfrângeri în ultimele cinci meciuri europeneGetPonyVarroc plănuiește să oprească producția din Italia și să o mute la Târgu Mureș și HanoiBravonetTudor Cucu-Dumitrescu anunță retragerea din „Mary Stuart”. Teatrul Național din București a suspendat repetițiile la „Tartuffe”