Cercetătorii americani au descoperit recent o realitate care transformă fundamental modul în care privim asistența medicală. Modelele de inteligență artificială depășesc în prezent performanțele medicilor umani în majoritatea sarcinilor de raționament medical complex. De la stabilirea primelor diagnostice până la sfaturile detaliate de gestionare a pacienților, tehnologia a dovedit o precizie neașteptată în deciziile luate strict în regim de urgență.

Un nou standard în medicina de urgență

V-ați gândit vreodată cine ar putea lua decizii mai bune într-o cameră de gardă aglomerată? O echipă mixtă de la Harvard Medical School și Beth Israel Deaconess Medical Center din Statele Unite a comparat recent inteligența artificială cu medicii umani pe o gamă extrem de largă de sarcini de raționament clinic. Rezultatele au arătat o direcție clară pentru sistemele sanitare globale. Modelele de limbaj mari (LLM) au depășit efectiv doctorii în mai multe direcții critice de acțiune. Vorbim aici despre decizii luate rapid pe baza informațiilor disponibile, identificarea diagnosticelor probabile și alegerea pașilor următori în managementul cazului.

„Am testat modelul de inteligență artificială față de aproape fiecare standard de referință și a eclipsat atât modelele anterioare, cât și nivelurile de bază ale medicilor noștri”, explică Arjun Manrai, co-autor principal și profesor la Harvard Medical School. Pentru dumneavoastră, ca potențiali pacienți sau investitori în sectorul medical, o asemenea afirmație ridică o serie de întrebări legitime legate de viitorul profesiei. Tot el adaugă imediat o nuanță critică. „Totuși, acest lucru nu înseamnă că inteligența artificială va îmbunătăți neapărat îngrijirea, modul și locul în care ar trebui implementată rămân insuficient studiate și avem nevoie disperată de studii prospective riguroase pentru a evalua impactul inteligenței artificiale asupra practicii clinice.”

Performanțe care depășesc limitele umane

Iar această nevoie de rigoare științifică nu se oprește la granițele spitalelor americane. Într-o analiză publicată recent de Euronews, se arată că cercetătorii au evaluat inițial o1-preview, modelul de raționament lansat de OpenAI în 2024. Dacă privim obiectiv spre piața medicală din România, unde rețelele private precum MedLife sau Regina Maria investesc deja bugete considerabile în digitalizare, integrarea unor astfel de algoritmi de triaj ar putea reduce masiv timpii uriași de așteptare din camerele de gardă autohtone. Până la urmă, tehnologia a depășit medicii umani în majoritatea experimentelor, mai ales în raționamentul de management, documentare și în setările de urgență din lumea reală (care presupun de regulă informații fragmentate).

„Modelele sunt din ce în ce mai capabile. Obișnuiam să evaluăm modelele cu teste grilă; acum obțin constant scoruri aproape de 100% și nu mai putem urmări progresul pentru că suntem deja la plafon”, precizează Peter Brodeur, co-prim autor și membru clinic la Beth Israel Deaconess.

Unde apare cea mai mare diferență de precizie

Cercetătorii au cerut modelelor LLM (mai exact versiunile o1 și GPT-4o) să evalueze pacienții în diferite momente specifice dintr-un cadru standard de departament de urgență. Etapele au variat de la triajul inițial până la deciziile ulterioare de internare. La fiecare pas, algoritmul a primit exclusiv datele disponibile în acel moment precis și i s-a cerut să genereze diagnostice probabile.

Diferența majoră s-a văzut la triaj.

Acolo, informațiile despre starea pacientului sunt mult mai limitate, iar inteligența artificială a performat cu o claritate superioară. Dar, la fel ca în cazul doctorilor în carne și oase, modelele AI și-au îmbunătățit constant abilitățile de diagnosticare pe măsură ce au devenit disponibile mai multe date medicale. „Deși aplicarea inteligenței artificiale pentru a asista suportul decizional clinic este uneori privită ca un demers cu risc ridicat, o utilizare mai mare a acestor instrumente ar putea servi la atenuarea costurilor umane și financiare ale erorilor de diagnostic, întârzierilor și lipsei de acces”, notează autorii studiului american.

Riscurile ascunse din spatele algoritmilor

Numai că lucrurile nu sunt mereu perfecte în practica medicală zilnică. E drept că viteza de procesare fascinează, dar specialiștii cer acum sisteme de sănătate capabile să investească masiv în infrastructura de calcul și să dezvolte cadre clare pentru integrarea sigură a acestor instrumente.

„Un model ar putea obține diagnosticul principal corect, dar ar putea sugera și teste inutile care ar putea expune un pacient la vătămări. Oamenii ar trebui să fie nivelul de bază suprem atunci când vine vorba de evaluarea performanței și siguranței”, avertizează Brodeur.

Studiul prezintă anumite limitări tehnice inerente pe care echipa de la Harvard le-a recunoscut deschis. Autorii au subliniat că cercetarea reflectă strict performanța modelului evaluat la acel moment și se concentrează în principal pe versiunea de previzualizare a modelului o1. Între timp, pe piața tehnologică au apărut deja variante mult mai avansate, cum ar fi modelul o3. „Deși ne așteptăm ca performanța să fie menținută sau îmbunătățită cu modele mai noi, ar trebui făcute studii suplimentare pentru a elucida modul în care performanța variază între modele și pentru a studia modul în care oamenii și LLM-urile pot colabora”, concluzionează autorii cercetării.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Arjun Manrai Beth Israel Deaconess Medical Center Harvard Medical School OpenAI Peter Brodeur social