România ar mai avea nevoie de împrumuturi de aproximativ 15 miliarde de euro în 2027 pentru finanțarea statului, estimează analistul economic Adrian Negrescu. Separat, el avertizează că, fără reducerea cheltuielilor și a deficitului, țara ar risca un rating junk, adică încadrarea în categoria speculativă, urmat de un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

În intervenția publicată pe 19 octombrie 2026 într-un interviu video la B1 TV, Negrescu a invocat și fondurile din PNRR: peste 6 miliarde de euro ar trebui să intre până în noiembrie 2026. Potrivit analistului, banii nu ajunseseră la momentul declarației. El a legat întârzierea acestora de dificultățile finanțării statului în lunile rămase din an.

Plățile datoriei se suprapun cu reducerea deficitului în 2027

Pentru anul următor, analistul a indicat două cerințe financiare distincte: achitarea obligațiilor aferente datoriei și ajustarea bugetului. Referindu-se la 2027, Adrian Negrescu, analist economic, a declarat în înregistrarea video B1 TV: „avem de plătit cea mai mare sumă din istoria României, 21 de miliarde de euro în contul datoriei și trebuie să reducem deficitul la 5%, 5,2%.”

Reducerea deficitului la nivelurile menționate ar însemna încă aproximativ 10 miliarde de euro, în estimarea sa. Această sumă descrie ajustarea bugetară invocată de analist, separat de plățile datoriei. Necesarul de împrumut prezentat pentru finalul lui 2026 privește, în schimb, finanțarea statului în anul curent.

Negrescu a atras atenția și asupra nevoii de sprijin din prezent. Analistul consideră important ca această nevoie să fie înțeleasă de toți, întrucât, în opinia sa, foarte mulți români au nevoie să fie ajutați.

Evaluările de rating vor testa măsurile bugetare

Negrescu spune că România se află de mult timp sub perspectivă negativă a ratingului, adică sub avertismentul unei posibile retrogradări. Pentru a descrie situația administrativă și economică, inclusiv pe cea a ratingului de țară, analistul a folosit comparația dintre bar și spital. El plasează următoarele evaluări în primele trei luni din 2027, cu intervenția unei agenții în fiecare lună: ianuarie, februarie și martie. În ordinea indicată de el, urmează agențiile redate fonetic în transcriere ca Ficiul, Moodis ul și SNP ul.

Despre condițiile bugetare pe care le consideră necesare înaintea acestor evaluări, a explicat el: „Dacă tot până atunci nu vom avea un buget, dacă până atunci nu vom vedea niște măsuri concrete de restructurare a aparatului public, de reducere a cheltuielilor statului și de eficientizarea încasărilor la bugetul de stat, va fi rău.”

Negrescu avertizează că România s-ar îndrepta direct spre categoria junk: în opinia sa, țara a ajuns la limita la care agențiile nu ar mai putea menține perspectiva negativă, după perioada îndelungată în care au păstrat-o. În scenariul descris de el, agențiile ar avea de ales între îmbunătățirea perspectivei și retrogradarea calificativului. Analistul leagă eventuala retrogradare de necesitatea unui acord cu FMI în 2027, condiționând acest risc de absența măsurilor bugetare.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Adrian Negrescu datorie publica deficit bugetar FMI rating de tara