Câștigurile bursiere din 2026 se impozitează cu 3%, 6% sau 16%. Când se adaugă contribuția de sănătate

Pentru un câștig bursier de 10.000 de lei, impozitul poate însemna 300 de lei, 600 de lei sau 1.600 de lei în 2026, în funcție de durata deținerii și de regimul fiscal al intermediarului. Contribuția de sănătate se verifică separat, prin cumularea veniturilor extrasalariale relevante.

Impozitul depinde de intermediar și de perioada deținerii

De la 1 ianuarie 2026, câștigurile din vânzarea titlurilor au două regimuri fiscale, potrivit ghidului fiscal publicat de impozitul.ro: reținerea impozitului de către intermediar și autoimpunerea, în care investitorul declară venitul. Distincția privește obligația brokerului de a reține taxa, nu doar țara din numele sau sediul său.

Cotele aplicabile câștigului sunt:

• 3% pentru titluri păstrate peste 365 de zile, dacă intermediarul are obligația reținerii impozitului în România.
• 6% pentru titluri păstrate sub 365 de zile, în același regim de reținere la sursă.
• 16% prin autoimpunere, când intermediarul nu reține impozitul, indiferent cât timp au fost deținute titlurile.

Regimul cu reținere privește intermediarii cu sediu sau sediu permanent în România care au această obligație. Impozitul reținut este final, iar câștigul respectiv nu se declară din nou pentru impozitul pe venit.

Un calcul orientativ, pentru același câștig de 10.000 de lei, arată efectul duratei deținerii: la vânzarea printr-un intermediar care reține taxa, 400 de zile de deținere înseamnă un impozit de 300 de lei, iar 200 de zile înseamnă 600 de lei. Pentru titluri păstrate doi ani, exemplul comparativ este de 300 de lei cu stopaj la sursă, față de 1.600 de lei prin autoimpunere.

Comisioanele și pierderile schimbă calculul fiscal

Câștigul din vânzare se determină scăzând din suma încasată costul de cumpărare și comisioanele aferente achiziției și vânzării. Valoarea integrală încasată la ieșirea din investiție nu este baza impozitului.

Pentru identificarea costului și a duratei deținerii se folosește metoda primul intrat, primul ieșit, cunoscută ca FIFO: titlurile achiziționate mai întâi sunt considerate vândute primele. Ordinea contează când acțiunile aceleiași companii au fost cumpărate în mai multe loturi.

În cazul reținerii la sursă, pierderile rămân definitive: nu reduc câștigurile impozabile din alte tranzacții și nu se transferă în anii următori. Prin autoimpunere, compensarea pierderilor poate fi făcută în condițiile regulilor generale pentru categoria de venit.

Randamentul indicelui trebuie separat de dividende

În 2025, BET, indicele principal de preț al Bursei de Valori București (BVB), a avansat cu 46%. Varianta BET-TR a înregistrat 55%, incluzând dividendele și presupunând reinvestirea lor brută, conform datelor prezentate de Banca Transilvania.

Cele două procente măsoară lucruri diferite. Primul urmărește evoluția prețurilor acțiunilor; al doilea adaugă distribuțiile către acționari, în ipoteza reinvestirii. Creșterea BET-TR nu reprezintă, prin definiție, suma rămasă unui investitor după propriile comisioane și obligații fiscale.

Evoluția din 2025 a avut două etape. Primele luni au adus variații reduse, pe fondul incertitudinii politice. Ascensiunea BET s-a conturat după alegerile prezidențiale din mai și constituirea coaliției de guvernare din iunie.

La 17 septembrie 2026, indicele coborâse cu peste 10% de la vârful din august. Scăderea venea după un avans de aproximativ 50% în precedentele 12 luni, potrivit lui Remus Vulpescu, directorul general al bursei.

„Corecția de acum vine după un an excepțional. Indicele BET este încă peste un sfert deasupra nivelului de la începutul anului”, a declarat Remus Vulpescu la un eveniment de specialitate desfășurat joi, 17 septembrie 2026.

Vulpescu a arătat că unele acțiuni ajunseseră să fie evaluate la dublul valorii contabile, în vreme ce titlurile de stat ofereau până la 7,5% în lei și concurau investițiile în acțiuni pentru capitalul disponibil.

Creșterea pieței coexistă cu o concentrare ridicată

Capitalizarea cumulată a companiilor de pe Piața Reglementată și AeRO, fără Erste Group Bank, a ajuns în 2025 la 326 de miliarde de lei. Valoarea de piață era cu 34% peste cea din anul anterior, pe fondul reevaluării companiilor mari.

Pe Piața Reglementată, tranzacțiile cu acțiuni au avut o medie zilnică de 68 de milioane de lei, cu 3,4% peste 2024. O tranzacție valora, în medie, peste 10.000 de lei, în creștere anuală cu 22%, dar sub nivelurile din intervalul 2018-2019.

În 2025 existau 286.000 de conturi de investiții, cu 26% mai multe decât cu un an înainte. Pentru perioada ulterioară, la evenimentul din septembrie 2026, Vulpescu a indicat 325.000 de investitori activi, după o creștere de aproape 25% în ultimul an. Conturile și investitorii activi sunt indicatori diferiți.

Potrivit directorului general, două companii concentrau peste 40% din valoarea schimburilor cu acțiuni. În componența BET, opt societăți din energie și utilități aveau împreună o pondere de peste 60%.

„Piața a crescut mult și încă nu e mare”, a spus Vulpescu.

Aproximativ 6,4 miliarde de euro au trecut prin piața de capital în 2025, un nivel record. Până la intervenția din septembrie 2026, însă, pe piața reglementată se desfășuraseră doar două oferte publice inițiale, prin care companiile oferă acțiuni publicului pentru prima dată.

La sfârșitul lui 2025, capitalizarea companiilor românești echivala cu 16,5% din produsul intern brut. Proporția era de aproximativ două ori mai mică decât cea din Polonia.

Ratingul poate influența costurile de finanțare

La momentul declarațiilor din septembrie, cele trei agenții majore de evaluare păstrau România pe treapta inferioară a categoriei investment grade, categoria recomandată investițiilor. Toate mențineau o perspectivă negativă.

„Vestea proastă nu este corecția. Vestea proastă ar fi să pierdem ratingul pe care îl avem”, a avertizat șeful bursei.

În evaluarea sa, o retrogradare ar putea adăuga 50-100 de puncte de bază la costul finanțării statului, cu efecte și pentru companii și populație. Revenirea la calificativul existent ar putea necesita între trei și cinci ani.

Vulpescu a indicat și finanțele publice printre reperele urmărite de investitori. După șapte luni din 2026, deficitul reprezenta 2,3% din produsul intern brut, comparativ cu aproape 4% în perioada corespunzătoare din 2025. Veniturile crescuseră cu peste 11%, iar cheltuielile cu aproape 3%.

Printre prioritățile enumerate de el s-au aflat menținerea ratingului, predictibilitatea legislației și dezvoltarea conturilor de economii și investiții. A menționat, de asemenea, continuarea strategiei pieței de capital și aderarea României la OCDE. Vulpescu a cerut un orizont care să depășească durata unei legislaturi, cu responsabili și termene pentru fiecare măsură.

Contribuția de sănătate se verifică și pentru salariați

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se analizează separat de impozitul reținut de broker. Pentru verificarea plafonului se adună veniturile extrasalariale relevante din investiții bursiere, chirii, dividende, criptomonede și dobânzi.

Obligația poate apărea inclusiv pentru persoanele angajate. Contribuția reținută din salariu acoperă venitul salarial, nu elimină contribuția datorată pentru veniturile extrasalariale care ating pragurile aplicabile.

Pentru veniturile din 2026, grila contribuției este:

• Sub 24.300 de lei anual: CASS de 0 lei.
• Între 24.300 și 48.600 de lei: CASS de 2.430 de lei, calculată la baza de șase salarii minime.
• Între 48.600 și 97.200 de lei: CASS de 4.860 de lei, aferentă bazei de 12 salarii minime.
• Peste 97.200 de lei: CASS de 9.720 de lei, aferentă bazei de 24 de salarii minime.

Cota contribuției este de 10% din baza corespunzătoare. Plafoanele pentru 2026 folosesc salariul minim brut de 4.050 de lei, valabil la 1 ianuarie. Creșterea acestuia la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026 nu modifică pragurile anului.

Regula raportării la salariul minim de la începutul anului este prevăzută de articolul 135¹ alineatul (3) din Codul fiscal. Valoarea de 4.325 de lei va conta pentru plafoanele din 2027 dacă rămâne aplicabilă la 1 ianuarie 2027.

Declarația Unică separă impozitul de contribuția de sănătate

Formularul D212, Declarația Unică, este necesar pentru câștigurile supuse autoimpunerii. În regimul cu reținere la sursă, formularul poate fi necesar pentru CASS, chiar dacă impozitul pe câștig a fost deja achitat prin broker.

Depunerea se poate face online, prin Spațiul Privat Virtual al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sau fizic, la unitatea fiscală de care aparține contribuabilul.

Pentru câștigurile realizate în 2026 și declarate prin autoimpunere, depunerea formularului și plata impozitului au termen 25 mai 2027.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCum se verifică o mașină din import înainte de avans și ce poate ascunde un istoric fără daune înregistrateBravonetMichael Rosenbaum a plecat din „Smallville” după o ofertă pe trei ani fără mărire de salariuLylaPersoanele de peste 110 ani au o proporție mai mare de celule imunitare specializateRevista IoanaCum compari ofertele de electricitate în octombrie 2026 și când poți păstra prețul vechi la HidroelectricaNews24Paris, Nisa și Lyon restricționează circulația minorilor noaptea în anumite zoneDolce SportAdrian Mutu rămâne o opțiune pentru România U21. Stoichiță spune că numirea nu e decisă