Uniunea Europeană (UE) a decis să își înăsprească monitorizarea asupra companiilor din afara blocului comunitar care beneficiază de sprijin financiar direct din partea guvernelor lor. Anunțul vine în contextul eforturilor UE de a elimina practicile considerate dăunătoare pentru o piață concurențială. Teresa Ribera, vicepreședinta executivă responsabilă de tranziția ecologică și competitivitate, a confirmat că aceste anchete vor fi din ce în ce mai frecvente și că, deși nu vizează exclusiv China, firmele chineze sunt într-adevăr în centrul atenției.
Noua reglementare privind subvențiile externe (Foreign Subsidies Regulation – FSR), aplicabilă din 2023, oferă Comisiei Europene dreptul de a exclude de la licitații publice sau procese de fuziune acele companii care primesc sprijin financiar de stat din afara Uniunii. Printre firmele deja analizate se numără producători de vehicule electrice precum BYD, dar și companii de stat chineze din sectorul feroviar.
Investigații ex officio și măsuri de autoapărare economică
Bruxelles-ul nu se limitează la sesizări venite din exterior. În baza FSR, Uniunea a demarat și investigații „ex officio”, adică din proprie inițiativă. Printre acestea se numără cazul unui producător chinez de scanere pentru securitate și vânzările agresive de turbine eoliene fabricate în China. Aceste demersuri se desfășoară pe fondul unei întâlniri importante între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Chinei, Xi Jinping, marcând 50 de ani de relații diplomatice între cele două părți.
„Este de așteptat ca sectoarele cu un interes în creștere pentru investiții străine să fie supuse unei atenții sporite”, a declarat Ribera, referindu-se la industriile strategice precum chimia, farmaceutica, automobilele și bateriile. Aceste domenii sunt vitale pentru securitatea economică a blocului și, în același timp, principalele ținte ale expansiunii chineze.
De asemenea, Bruxelles-ul a început să impună tot mai multe cerințe de tip „Cumpără European” în legislație, pentru a se asigura că fondurile publice nu alimentează indirect companii susținute artificial din exterior. Măsura este privită ca o strategie esențială pentru protejarea ecosistemului economic intern al UE.
Relația UE–China, între pragmatism și divergențe climatice
Una dintre temele sensibile în relația dintre Uniunea Europeană și China rămâne schimbarea climatică. În cadrul recentei vizite în Beijing, Teresa Ribera a reiterat importanța respectării Acordului de la Paris, subliniind că angajamentele climatice trebuie consolidate la nivel global. În mod surprinzător, oficiala europeană a menționat că Beijingul ar putea fi deschis colaborării tocmai pentru că acest acord reprezintă, în ochii lor, o moștenire internațională de prestigiu.
„Cred că guvernul chinez simte că, într-o anumită măsură, Acordul de la Paris face parte din moștenirea lor în context internațional, astfel că acest lucru facilitează discuția”, a afirmat Ribera.
Totuși, tensiunile nu lipsesc. În cadrul discuțiilor pregătitoare pentru summitul liderilor, oficialii europeni s-au opus unei declarații comune privind clima, solicitând în schimb angajamente ferme din partea Beijingului pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În același registru, Ribera a vorbit și despre necesitatea valorificării interne a talentului și inovației, făcând aluzie la modul în care China impune parteneriate tehnologice investitorilor străini. În opinia sa, o asemenea abordare ar putea fi replicată și în Europa, pentru a stimula autonomia tehnologică.
Dialogul continuă, dar tonul se schimbă: Europa se repoziționează strategic
În pofida diferendelor, tonul general al vizitei în China a fost unul diplomatic și constructiv. Ribera a lăsat de înțeles că, deși nu se pot construi consensuri pe toate temele, există spațiu pentru colaborare. „Păstrează deschiderea pentru a explora cât putem realiza în acest context”, a spus ea, subliniind o abordare pragmatică a relației.
Astfel, Bruxelles-ul încearcă să mențină echilibrul delicat între deschiderea către investiții și protejarea economiei interne. Prin investigațiile asupra subvențiilor externe, UE transmite un mesaj clar: sprijinul artificial oferit companiilor non-europene nu va mai trece neobservat, mai ales când acest sprijin amenință echitatea pieței unice.
În concluzie, regulile jocului se schimbă, iar Uniunea Europeană pare mai hotărâtă ca oricând să își apere interesele economice și politice într-un peisaj global marcat de competiție dură, ambiții geopolitice și urgențe climatice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
