UE refuză cererea lui Trump în Golf – acesta nu este războiul Europei

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au respins, pentru moment, orice plan de extindere a misiunii navale din Orientul Mijlociu către strategica Strâmtoare Ormuz. Decizia vine în ciuda presiunilor insistente din partea președintelui american Donald Trump, care a cerut aliaților să contribuie la securizarea rutei blocate parțial de Iran. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a tranșat problema fără echivoc.

Presiuni de la Washington

Totul a pornit de la solicitarea președintelui american Donald Trump, care a cerut statelor aliate să ajute la securizarea rutei maritime. Cererea a fost făcută după ce Iranul a răspuns atacurilor lansate de SUA și Israel prin utilizarea de drone, rachete și mine, acțiuni care au dus practic la blocarea tranzitului petrolierelor. Iar miza este uriașă, având în vedere că prin Strâmtoarea Ormuz trece în mod obișnuit aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Numai că răspunsul european a fost unul rece. Mai mulți miniștri europeni și-au exprimat rezervele față de o asemenea implicare încă de la sosirea lor la Bruxelles pentru reuniune.

Misiunea Aspides, cu resurse limitate

Misiunea navală a UE, denumită „Aspides” (cuvântul grecesc pentru „scuturi”), a fost lansată în 2024 cu un scop clar: protejarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen în Marea Roșie. În prezent, misiunea are sub comandă directă o navă italiană și una grecească și poate beneficia, la nevoie, de sprijinul unei nave franceze și al unei alte nave italiene. V-ați gândit vreodată cât de limitate sunt, de fapt, aceste resurse?

Kaja Kallas a subliniat că operațiunea are resurse navale limitate și ar avea nevoie de mai multe nave pentru a-și îndeplini eficient misiunea. O extindere a operațiunii către Strâmtoarea Ormuz ar necesita, clar, modificarea mandatului misiunii Aspides.

„Deși atenția este concentrată acum asupra Strâmtorii Ormuz, Marea Roșie rămâne o zonă extrem de importantă”, a adăugat ea.

„Nu există voință politică”

Poziția oficială a UE a fost exprimată tranșant de Kaja Kallas după întâlnirea miniștrilor de externe. „Nimeni nu dorește să se implice activ în acest război”, a afirmat aceasta. E drept că există dorința de a consolida operațiunea actuală, dar lucrurile se opresc aici. Până la urmă, cum stau lucrurile pe bune?

Șefa diplomației europene a oferit detalii clare reporterilor: „În discuţiile noastre a existat o dorinţă clară de a consolida această operaţiune, dar, deocamdată, nu a existat voinţa de a modifica mandatul operaţiunii”.

Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a întărit ideea, declarând că mandatul actual al misiunii este adecvat și nu necesită modificări.

Amenințări transatlantice și scepticism european

Refuzul european nu a rămas fără ecou la Washington. Donald Trump a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor aliați. Mai mult, liderul american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul Alianței”.

Dar scepticismul persistă în capitalele europene. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei astfel de intervenții. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternica flotă americană nu a reușit să facă?”, a întrebat el retoric, adăugând că acest conflict nu este unul inițiat de Europa.

În final, Kaja Kallas a sintetizat perfect poziția blocului comunitar: „Acesta nu este războiul Europei”. Totuși, ea a acuzat Iranul că, prin acțiunile sale de represalii (după atacurile americano-israeliene), „poartă un război împotriva economiei mondiale”. Deși s-a discutat despre posibilitatea extinderii misiunii Aspides, „în acest moment nu există nicio intenție de a modifica mandatul operațiunii”.

Între timp, Iranul neagă că ar fi blocat Strâmtoarea Ormuz, dar Corpul Gardienilor Revoluției a avertizat că va ataca orice navă asociată cu Statele Unite, Israelul sau statele care le sprijină. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave au fost atacate în zona Golfului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaNu alege polistirenul extrudat doar după grosime. Ce valori să verifici în funcție de locul în care îl monteziNews24Viiturile din Creta au dus la evacuări. Opt muncitori nu pot ieși din Cheile SamarieiDolce SportMarc Marquez se apropie la șapte puncte de liderul MotoGP după victoria în sprintul din JaponiaGetPonyAnvelopele de iarnă devin obligatorii în funcție de drum. Amenda ajunge la 4.325 de leiBravonetHoroscop 1 octombrie 2026. Rac și Leu au spor la planuri și discuții aziLylaStudiul REACT a găsit plăci de aterom la 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani